Cele mai bune legume și fructe – cum le alegem și deosebim?

În plin sezon de vegetale proaspete, am cerut sfatul specialistului: Cum ne alegem cele mai bune legume și fructe? De la piață sau supermarket? De solar sau din grădină? Cum le recunoaștem pe cele mai puțin  încărcate cu chimicale? Se poate face grădinărit bio, cu adevărat? Ne-a răspuns Florentina Vinica Barbu, inginer horticultor, masterand în nutriție și siguranța alimentară la UMF Carol Davila.

foto: pexels

24life.ro: Există vreo diferență (de gust, aspect) între legumele crescute în solar și cele în grădină? Care din ele sunt mai sănătoase pentru consum? Pot fi diferențiate la raft?

FVB: Există diferențe. De obicei, cele crescute în solar acumulează mai puține zaharuri, din cauza luminii insuficiente. Alte diferențe notabile nu sunt, atât timp cât cultura se face corect. Singura problemă care poate apărea ar fi aceea că în solare de obicei se face monocultură pe timp îndelungat, ceea ce predispune la apariția anumitor boli și la sărăcirea solului. Sol care, prin caracteristicile sale, își spune cuvântul în savoarea plantelor crescute pe el. Există regiuni (terroir-uri), renumite pentru fructele, legumele și produsele obtinuțe din ele, tocmai datorită unor compuși specifici regiunii respective (humus, acizi humici, acizi fulvici, oligoelemente într-o anumită proporție etc.). Sănătoase pentru consum pot fi și cele din camp și cele din solare, atât timp cât se respectă tehnologia adecvată. Nu pot fi diferențiate la raft, nu ai cum să-ți dai seama, dacă vanzătorul nu specifică acest lucru. Uneori, cele din solare (unde poți controla mai bine factorii de mediu) pot fi chiar mai sănătoase. Îmi povestea cineva că în Spania, de exemplu, la o cultură foarte mare de vinete în solar nu se folosea niciun pesticid, dăunatorii erau controlați cu ajutorul unor alte insecte prădătoare. Important este ca grădinarul să aibă conștiință și să se gândească la cei care le vor consuma produsele. Omul sfințește locul.

24life.ro: Se folosesc substanțe chimice care forțează coacerea legumelor/fructelor? Sunt nocive pentru organism?

FVB: Da, de exemplu, Ethrel, care de fapt este interzis, se folosește încă destul de mult. Ethrel este un regulator de creștere, are grupa de toxicitate 4, substanța activă este Etephon. În mod normal, dacă s-ar folosi corespunzător, nu ar avea efecte adverse, susține producătorul, care spune că etephon-ul ar fi transformat în etilenă. Dar indicațiile nu sunt respectate. De multe ori se dă prea mult, prea des, prea aproape de timpul recoltării și există risc pentru consumatori și chiar pentru plantă, căreia prea mult Ethrel îi arde frunzele.
Aici aveti indicații foarte clare, pe larg, despre pericolul Ethrelului: Despre Ethrel și efectele lui asupra tomatelor; și Ethrel.

24life.ro: Tomatele cu excrescență în vârf sunt acelea în care s-au pompat substanțe de creștere si coacere rapidă, extrem de toxice pentru organism? Sau aceste tomate (care umplu piețele piețe acum) sunt pur și simplu un anume soi?

FVB: Da, anumite substanțe care stimulează creșterea pot duce la formarea acestui mucron sau țugui, așa cum spune și părintele Vânătoru, de la Stațiunea de Cercetare de la Buzău. Dar sunt și hibrizi care au genetic acest țugui, cum este soiul Prekos sau Precos F1 (dar micuț), Giraffe F1 și altele.

Tomate Prekos, Gigel Pantofaru, Varasti-Ilfov.foto: horticultorul.ro

Rosii-determinate-timpurii-Geosem-Bulgaria-tomate-bulgaresti din semințe RIYA F1. Bulgaria foto: www.seminte1.eu

Iată (n.r.) ce spune ing Costel Vânătoru, într-un articol în Adevărul din 29 mai 2016: „După analiza de laborator mai sunt câteva indicii care ne pot spune dacă acele tomate au fost forțate artificial să crească și să se coacă. Aici intră faptul că un mucron foarte pronunțat ar putea să dea de gândit că s-a umblat chimic la el. Apoi, dacă tăiem fructul în secțiune și vedem că fructul nu are semințe, iar în lojele seminale găsim un țesut gelatinos de culoare verde și urme de semințe neevoluate este dovada că avem un hibrid și că acolo este posibil să se fi intervenit chimic cu stimulenți, pentru că fructul nu a avut timp să-și formeze sămânță și a fost grăbit să se matureze. Atunci când secționăm fructul și găsim în pulpa exterioară a roșiei un cerc lemnos, albicios este semnul unei maturări forțate, care a dus la crearea unui țesut celulozic în pulpa lui. Cepul de la bază rămâne lemnos și verde, puternic pronunțat în fruct, asta fiind un alt indiciu al faptului că tomata a fost forțată să se coacă.”

24life.ro: Este adevarat că legumele din piață, de la micii producători, sunt mai încărcate cu chimicale decât cele din supermarket?

FVB: Este posibil, într-adevăr. De ce se întâmplă asta? Pentru că cele din supermarket-uri (Lidl am înțeles că este cel mai atent cu proveniența și analiza produselor) sunt verificate, iar aprovizionarea se face pe bază de contract. Cei care au obligația prin contract să furnizeze aceste fructe și legume nu riscă să-și piardă o asemenea piață de desfacere, nerespectând legea. De asemenea, supermarket-urile lucrează cu mari producători, unde cultivarea este supervizată de profesioniști, ingineri horticoli, care cunosc tehnologia de cultură și riscurile produselor folosite în cultură.

Ce se întâmplă însă cu cei care le cultivă tradițional, să zicem, în curtea din spate? Ei bine, mulți cad pradă ofertelor vânzatorilor de pesticide și alte substanțe chimice folosite în agricultură. Aceștia le bat din poartă în poartă, le înșiră tot felul de „miracole”, care se pot petrece în gradină dupa folosirea produselor, fără să le expună și riscurile, iar oamenii le folosesc, de multe ori incorect, dau prea mult si prea des. Uneori se expun ei înșiși, le folosesc fără să-și ia măsuri de precauție, stropesc fără mască, unele produse fiind toxice și cancerigene. Și iată cum răul se poate întoarce împotriva lor, în cercul vicios al lăcomiei, în goana după profit cu orice preț…

24life.ro: Se poate face cu adevărat grădinărit fără pesticide și îngrășăminte chimice?

FVB: Sigur că se poate, oamenii au făcut asta timp de mii de ani! Au folosit totuși de-a lungul timpului diverse metode, diverse substanțe, prin care au încercat să limiteze pagubele cauzate de boli sau dăunători. Plantele nu sunt inexpugnabile, cei care au trăit mai aproape de natură știu asta foarte bine. Fac multe boli, micoze, bacterioze, viroze, au tot felul de dăunători, în special plantele „îmbunătățite” de mâna omului, prin tehnici de ameliorare și hibridizare. Acestea, de-a lungul timpului, au devenit mai mari, mai colorate, mai dulci, mai fragede, dar și-au pierdut capacitatea de apărare pe care strămoșii lor sălbatici și-o câștigaseră în milioane de ani de adaptare la mediu. De altfel, multe dintre soiurile extrem de gustoase au căzut în uitare din cauza cultivării dificile, fiind extrem de sensibile. În zilele noastre, crearea unor soiuri rezistente a devenit o preocupare majoră a cercetătorilor, pentru a preveni nevoia de „chimizare” excesivă a plantelor.

Gradinăritul ecologic, fără pesticide, are capcanele lui, una dintre cele mai periculoase fiind micotoxinele datorate unor boli ale plantelor. Micotoxinele, care sunt cât se poate de naturale (ca să nu mai dăm tot timpul vina pe chimicale) au efect teratogen (cancerigen) și pot fi ținute sub control cu ajutorul pesticidelor. Cei care fac agricultură bio nu au voie să folosească decât substanțe pe bază de cupru, compușii altor metale fiind interziși. Deși chiar și cuprul are efect toxic dacă e folosit excesiv și pe termen lung.

24life.ro: Ce sunt pesticidele naturale și cum se folosesc?

FVB: Metodele tradiționale, care și-au demonstrat în timp eficacitatea, sunt: maceratul de urzică (sau din alte plante), asocierile plantelor companion sau plante prietene, folosirea plantelor aromatice ale căror uleiuri volatile țin la distanță „inamicii” plantelor, rotația culturilor (foarte importantă), atragerea unor anumite specii de păsări care consumă dăunătorii (prin plasarea de căsuțe în pomi și hrănirea lor pe timpul iernii).

Și alte metode, printre care folosirea uleiurilor esențiale și extractelor gemoterapice, atragerea unor insecte benefice. Mai sunt și altele în vizorul specialiștilor, controlul biologic este noua modă, cu bacterii, fungi, virusuri, insecte etc., destul de controversate, după părerea mea, pentru că efectele în timp sunt imprevizibile și pot declanșa dezechilibre în natură.

Îngrășămintele sunt necesare, nu se poate face agricultură mult timp fără ele. Este ca și cum ai tot lua banii din bancă, fără să pui nimic înapoi.

Humusul este cea mai importantă componentă a solului și, pentru crearea unui singur centimetru de sol fertil, în natură este necesar un interval de 300 de ani! Mi se pare important de menționat acest aspect, poate astfel unii oameni vor deveni mai conștienti de acțiunile lor și vor respecta natura mai mult.

Ecologic, se poate îngrășa pământul cu gunoi de grajd (o dată la 3-4 ani), așa-numitul „îngrășământ verde” – plante care, încorporate în sol, îl îmbogățesc.

Legumicultorii folosesc mult azotul, pentru că face legumele mai mari și mai arătoase. Legumele, în special cele frunzoase și ciupercile, pot acumula cantități apreciabile de nitrați. Firește că excesul duce la toxicitate, foarte periculoasa în special în cazul copiilor. De asemenea, aceste îngrășăminte chimice pot ajunge să contamineze pânza de apă freatică, ceea ce de asemenea este foarte periculos. Nitrozaminele rezultate în urma reducerii azotului în colon au efect cancerigen.

24life.ro: Care sunt pesticidele cel mai frecvent folosite în prezent? Dar cele mai periculoase pentru sănătate?

FVB: Există o gamă foarte largă de pesticide, de obicei se folosesc prin rotație, pentru a nu crea rezistență. Înainte se foloseau organoclorinații, extrem de toxici, cu acumulare și persistență foarte mare. Au fost înlocuiți de organofosfați și carbamați, acestea fiind printre cele mai folosite pesticide. Utilizarea organofosfaților este în scădere in UE, având o toxicitate relativ crescută la nivel neurologic (sindrom colinergic), mai degrabă pentru fermier, dupa părerea mea, dacă nu se protejează și inhalează substanța.

Ditiocarbamații sunt cele mai utilizate pesticide din UE (maneb, mancozeb, metiram) și generează etilentiouree cu efect teratogenic, carcinogenic, tirotoxic. Pot fi îndepărtați ușor prin spălare, având o expunere scazută.

Glifosatul (Roundup) poate contamina apa freatică. Piretroidele de generație mai nouă (compuși esterici extrași din flori de Chrysanthemum, cu efect insecticid) cresc în popularitate, dar toxicitatea acută da tremor, coreoatetoză și salivație excesivă. Țesutul adipos are tendința să acumuleze piretroide, timp de luni de zile. Neonicotinoidele, în uz din anii 1990, cu toxicitate aproape inexistentă pentru om, s-au dovedit un dezastru pentru ecosistem; nefiind selective, distrug și insectele benefice, fiind unul dintre principalii vinovați de declinul vertiginos al albinelor.

În general, toxicitatea cronică a pesticidelor afectează creșterea, reproducerea, funcția hepatică și favorizează apariția tumorilor.

24life.ro: Există vreo posibilitate să alegem de la piață produsele cel mai puțin încărcate de chimicale? Câteva sfaturi pentru necunoscători?

FVB: Recomand produsele cultivate în zona euro, suntem din acest punct de vedere niște norocoși. Uniunea Europeană a stabilit niște reguli clare în privința producerii, analizării și comercializarii alimentelor, astfel că e mai puțin probabil să fim otrăviți cu pesticide. Există substanțe controversate, permise în SUA sau Asia, dar interzise în UE. Personal, aș merge către produse din Spania, condițiile de mediu le permit o cultură în solarii mult mai ușoară decât în alte zone ale continentului, cu mult mai puține artificii, și se bucură de binecuvântatul soare, care dă gust fructelor și legumelor. Germania, de asemenea, este foarte atentă la sănătatea consumatorilor.

Firește, aș prefera să le cumpăr din țara mea, atât timp cât vin dintr-o sursă sigură și chiar recomand orientarea publicului mai întâi către produsele cultivate la noi. Trebuie să susținem producția locală. Se spune că dacă sunt mici și mai puțin arătoase, mai viermănoase – sunt mai sigure. Nu este o certitudine. Cel mai bine ar fi ca fiecare să își găsească un producator de încredere la țară, să „adopte un țăran”, așa cum sugera nu de mult o campanie media. Cei care ne hrănesc au un rol divin, susțin viata. Să-i ajutăm să-și constientizeze rolul; să îi respectăm, să îi ajutăm cu informații, poate o implicare a autorităților ar avea o mare greutate aici. Bunicul meu nu avea prea multa școală, dar avea cărți din toate domeniile agriculturii și aplica întotdeauna ceea ce învăța din ele. Și să le mulțumim.

Florentina Vinica BarbuFlorentina Vinica Barbu, dascăl, inginer horticultor, masterand în nutriție și siguranța alimentară la UMF Carol Davila; în timpul liber, soprană în corul Sound. „Sunt pasionată de plante, mi se par cele mai evoluate ființe de pe aceasta planetă, susțin viața tuturor, cu modestie și generozitate, fără a cere în schimb decât un loc sub soare, pământ și apă. Ador trandafirii și aici este blogul meu, în care nu am mai scris de mult, din lipsă de timp. Intenționez să remediez cât de curând acest lucru.” 

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.