10,698

La Copenhaga trăim cea mai frumoasă perioadă din viață

Mulți expați se plâng – că taxele sunt mari, că totul este foarte scump, că oamenii sunt reci. Dar pentru noi Copenhaga este cel mai frumos oraș pe care l-am văzut până acum. Unde totul merge mai bine decât te aștepți. De când suntem aici am învățat să apreciem lucrurile simple, care contează cu adevărat. Și să ne bucurăm mai mult. Trăim cea mai frumoasă perioadă din viața noastră.

Copenhaga - Cornelia Popescu

De un an și jumătate, Cornelia Popescu locuiește împreună cu soțul ei la Copenhaga. În țară a lucrat în vânzări (Sales Support) la Avon, a urmat cursuri de make-up profesionist și a inițiat un blog de lifestyle I am Popcorn – despre frumusețe, modă, mâncare și călătorii. De când s-a mutat la Copenhaga, are însă alte priorități. Viața i s-a schimbat complet și promite mari schimbări în continuare. Zilele acestea, cuplul așteaptă venirea pe lume a celui mai tânăr membru al familiei – un băiețel care se va naște în Danemarca. Am prins-o pe Cornelia înainte de a se dedica full time bebelușului și am rugat-o să ne spună povestea lor daneză…

Cornelia Popescu

„Când am luat decizia să ne mutăm în Danemarca, ne-am asumat că cel mai probabil pentru mine va fi foarte greu să îmi găsesc un job în același domeniu sau în make-up, fără să cunosc limba daneză. Și exact așa s-a întâmplat. Însă, partea bună este că nu am fost presați din punct de vedere material ca eu să lucrez, așa că am putut să ne concentrăm pe ceva ce ne doream foarte mult: un copil.

Soarta a făcut să ne mutăm la Copenhaga iar această schimbare a fost exact ceea ce aveam nevoie în viața noastră.

Nu plănuiam să ne mutăm în Danemarca, ci în Berlin. Eu mă îndrăgostisem de Berlin acum câțiva ani și îmi doream mult să locuiesc acolo. Acum mi se pare că soarta a făcut să ne mutăm în Copenhaga, pentru că această schimbare a fost exact ceea ce aveam nevoie în viața noastră. De când suntem aici am învățat să apreciem lucrurile simple, care contează cu adevărat, să ne bucurăm mai mult de viață, aș putea spune că am eliminat complet stresul. De un an și jumătate suntem într-un proces continuu de redescoperire și învățare.

Am încercat să învăț limba daneză, mai ales că aici statul îți oferă cursuri gratuite timp de aproximativ 3 ani, însă am cedat destul de repede. Este o limbă foarte grea și am considerat că nu merită efortul, mai ales că nu intenționăm să rămânem aici foarte mulți ani. Oricum, pare că toată lumea vorbește engleza în țara asta.

Sunt o mulțime de expați care se plâng de viața în Danemarca, că taxele sunt mari, că totul este foarte scump, că oameni sunt reci. În general, aceia sunt oamenii care au venit aici și se așteaptă să continue cu stilul de viață din țara lor, oameni care nu sunt deschiși la o nouă cultură, oameni care nu vor să învețe sau să se schimbe. S-au mutat în altă țara și așteaptă doar beneficiile, fără să fie dispuși să investească la rândul lor.

Aici orice se rezolvă mult mai repede decât te aștepți

În afară de vremea din sezonul rece și chiria uriașă, ne place totul. Copenhaga este cel mai frumos oraș pe care l-am văzut până acum, iar ca regulă generală, aici orice merge mai bine decât te aștepți. Dacă în România când trebuia să te duci la vreo instituție publică să faci diverse acte de cele mai multe ori nu reușeai să rezolvi din prima, pentru că îți mai trebuia nu știu ce copie xerox de care nu scria nimic nicăieri, aici e exact invers. Totul se rezolvă mult mai repede decât te aștepți, de cele mai multe ori direct pe net.

Nivelul de trai este ridicat și asta atrage foarte mulți expați. Nouă nu ne lipseau banii nici în România, nu de asta am plecat de acolo, însă sufeream că nu aveam străzi bune, parcuri, trotuare, servicii publice de calitate.

Cel mai mult ne afecta în țară faptul că majoritatea oamenilor nu se respectă între ei, nu au răbdare, înțelegere și bun simț. Din păcate sunt foarte multe persoane care mai consideră că o mașină scumpă te face important, nu caracterul. Majoritatea încearcă să dea șpagă și să evite legile, au valori greșite. Din punctul meu de vedere soluția nu este vorba bună, ci pedeapsa. Legi stricte care să afecteze buzunarul, la fel cum se întâmplă în toate țările dezvoltate. Ești prins scuipând coji de semințe pe stradă – primești o amendă cât jumătate din salariu. Cu siguranță a două oară nu mai faci asta.

Știu că există o mulțime de oameni extraordinari în România care au ales să rămână acolo și să încerce să schimbe ceva. Noi nu am fost dispuși să facem acest sacrificiu, mai ales că nu suntem naționaliști. Eu nu cred că România e cea mai frumoasă țara, nici românii mai deștepți ca alții. Fiecare țară are frumusețile ei și fiecare popor are o personalitate aparte. Sper să am ocazia să experimentez cât mai multe culturi în viitor, întrucât mi se pare fascinant, cel mai bun mod de a te dezvolta ca om. Noi am ales să îmbrățișăm cultura daneză pe cât putem de mult, iar la sfârșit să ne însușim lucrurile bune.

Ne place mult că nu mai avem mașină. Ne deplasăm cu bicicleta sau pe jos, doar uneori cu mijloacele de transport în comun. Faptul că nu mai avem mașină a creat o reacție în lanț de lucruri bune: facem super multă mișcare, pentru că ieșim să ne plimbăm aproape în fiecare zi, ne putem răsfăța la sfârșitul zilei cu un vin  sau cu o bere fără să ne procupam de condus și nu în ultimul rând, facem mult mai puține cumpărături. Cumpărăm doar strictul necesar, cât putem pune în coșul de la bicicletă sau putem căra în mână. Oricum consumerismul este foarte redus în Danemarca. Nu prea au supermarketuri cum suntem noi obișnuiți în București, de aceea ne facem cumpărăturile la magazine mici, de cartier.

Îmi plac danezii și felul lor de a se bucura de viață

Aici ai putea să ieși din casă în pijamale și nimeni nu te-ar privi ciudat, nimeni nu te-ar judeca. Uneori ai impresia că ești invizibil, nu în sensul rău, ci în sensul că fiecare își vede de treaba lui și nu stă să îi judece pe alții. Îmi mai place faptul că se îmbracă în negru sau culori neutre, că fetele se machiază foarte puțin sau chiar deloc, că poartă haine și încălțăminte comode și că investesc mai mult în a avea un corp sănătos și în formă, decât în lucrurile de suprafață. Nu există dorința asta nebună de a ieși în evidență, de a arata că ești mai bun, mai frumos sau mai deștept decât alții, ci dimpotrivă, există acest sentiment de acceptare față de celălalt, de armonie.

Expat roman la Copenhaga - Cornelia Popescu

Îmi e dor de mâncarea din România, de prețurile mici din restaurante și de covrigii calzi.

În București aveam această concepție greșită de a ne bucura de viață doar în weekend sau în vacanță. Aici am învățat ca poți să te bucuri de fiecare zi, mai ales de cele însorite. După ora 16:00, majoritatea danezilor sunt în parcuri, la picnicuri, la terase sau pur și simplu pe un colț de trotuar lângă un petec de iarbă. Au mai tot timpul o bere în mână, ceva de ronțăit și de multe ori grătare de unică folosință. Ți se întâmplă să vezi danezi la picnicuri fancy, cu pahare de sticlă, farfurii de porțelan și șampanie în cele neașteptate locuri, cum ar fi pe un trotuar în centrul orașului, undeva cu vedere la apă.

Dacă e ceva ce nu îmi place deloc aici, este mâncarea. Și faptul că sunt un popor mâncător de carne de porc, nu de pește, cum te-ai aștepta. Peștele este foarte scump și nu prea găsești să cumperi. Deși apreciez consumerismul scăzut, uneori îmi e dor de oferta imensă de produse din România. De exemplu mi-a fost foarte greu să fac cumpărături pentru bebe și majoritatea le-am făcut online, pentru că sunt foarte puține magazine fizice, iar oferta nu este variată.

Doctorii sunt super relaxați, analizele – minime

M-am gândit la posibilitatea de a merge în România pentru a naște, însă am renunțat rapid pentru că mi-am dorit că soțul meu să fie prezent și nu am vrut nici să ne dăm prea mult peste cap. Legat de sistemul de sănătate încă nu mă pot pronunța daca îmi place sau nu. În București aveam abonament la clinică privată, deci puteam să mă duc să îmi fac analize când considerăm eu că este necesar. Aici medicul de familie face cam de toate. Îți face și control ginecologic, este și pediatru și sper că nu cumva să descopăr că face și chirurgie. Doar dacă ai probleme grave ți să da o trimitere la specialist, nu pentru controale de rutină. Eu încă nu am reușit să îmi conving medicul de famile că trebuie să merg la un ginecolog pentru un control de rutină. Însă, cu siguranță este mai bine decât în sistemul de sănătate de stat din România.

Am avut mari emoții pe timpul sarcinii, pentru că doctorii sunt super relaxați, iar analizele/controalele care ți se fac sunt minime. Eram super emoționată și cu nașterea, dar după ce am făcut cursurile antenatale m-am mai relaxat. Ei merg pe principul că totul este bine, femeile nasc copii de milioane de ani, nu are ce să fie rău. În primul rând sunt încurajate nașterile naturale, iar cezariana nu este o alegere, ci o soluție la cazuri grave. O să nasc cu moașa, nu cu doctor. Sarcină mi-a fost supravegheată de moașa, nu de doctor. La spital va trebui să mă prezint doar când contracțiile au devenit serioase. Dacă cumva te duci la începutul travaliului, te trimit acasă. După prima naștere, mama petrece o noapte la spital. De la a două naștere, e trimisă acasă la 4-6 ore după ce a născut.

Însă la cursurile antenatale am aflat o mulțime de lucruri care m-au făcut să mă relaxez. Faptul că o echipă de doctori este pregătită în caz de complicații, că poți să naști în apă, dacă vrei asta, că în cameră fac hygge – adică lumini slabe, poți să aprinzi lumânărele și să îți aduci muzica preferată. Moașa are răbdare și îți e alături în fiecare moment, soțul stă cu tine și este implicat în tot procesul, îți dă apa, îți pune comprese și te încurajează când nu mai poți. Imediat după naștere se asigură că ai contact skin to skin cu bebe și o persoană specializată în alăptat îți acordă tot suportul necesar. În mod normal ai parte de o noapte de spitalizare, într-o cameră dublă pentru tine și soț, iar bebe stă cu voi. În cazul în care anunți personalul că nu te simți pregătită să mergi acasă sau alăptarea nu se face cu succes, spitalizarea se poate prelungi.

Mi se pare că naturalețea echivalează cu frumusețea. Că fericirea vine din lucrurile simple, evidente, care sunt la îndemna oricui.

La începutul anului aveam o mulțime de planuri pentru blog, însă sarcina mi-a dat un pic planurile peste cap. Nu am reușit să mă mai ocup de asta pe cât mi-aș fi dorit de mult. Mi-am acordat timp să asimilez toate schimbările prin care am trecut în ultimul timp. Viața în Danemarca și-a pus amprenta asupra mea foarte mult și mă redescopăr pe zi ce trece.

Înainte îmi plăcea să scriu despre trenduri, fashion, să fac review-uri pentru produse cosmetice sau tutoriale de machiaj.  Acum eu nu mă mai machiez decât ocazional. Nu mai port tocuri, nu îmi mai vopsesc părul, nu mai fac shopping impulsiv. Însă trăiesc cea mai frumoasă perioadă din viață mea. M-am acceptat așa cum sunt, am învățat să mă iubesc pe mine însămi. Mi se pare că naturalețea echivalează cu frumusețea. Că fericirea vine din lucrurile simple, evidente, care sunt la îndemâna oricui.  

Asta încerc să transmit pe blog acum. Vreau să le dau cititorilor informații utile, care să îi ajute să își simplifice și să își îmbunătățească viața. Subiectele sunt aceleași, fashion and beauty, călătorii și mâncare, lucruri din viața de zi cu zi, însă din altă perspectivă. De asemenea, încerc sa scriu mai multe articole în limba română, întrucât până acum am scris mai mult în engleză.

Probabil o perioadă o să fiu mai puțin activă pe blog, pentru că mă bucur de ultimele zile de sarcină și aștept cu nerăbdare să înceapă un nou capitol din viață noastră. Însă cu siguranță o să fiu foarte prezentă pe Instagram, pe contul i.am.popcorn, întrucât îmi place să împărtășesc cu toata lumea momentele frumoase

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.