3,339

De ce ne îngrășăm? 5 motive la care nu te-ai gândit încă

Nimeni nu vrea să fie obez. Grăsimea e inestetică și morbidă. Și totuși, există mai mulți obezi decât a avut vreodată omenirea, iar predicțiile sunt sumbre. De ce obezitatea e în creștere în lumea noastră? Ce s-a schimbat în ultimii 50 de ani? De ce ne îngrășăm mai rapid și slăbim tot mai greu? Pe lângă mâncare și nemișcare, mai sunt câteva motive, mai puțin evidente, a căror cunoaștere ne-ar ajuta poate să stopăm procesul.

De ce obez/ă sau supraponderal/ă?

În primul rând, facem de la bun început o distincție clară între supraponderalitate și obezitate. Adică una e să fii plinuț/ă, adică să ai ceva mai multă masă musculară, osoasă, grăsime sau apă și alta e ca masa grăsoasă (țesutul adipos) să preia controlul. Există formule de calcul pentru IMC (indicele de masă corporală), care ne ajută să aflăm ce înseamnă să avem prea multă grăsime. Un indiciu este circumferința taliei, care crește nemăsurat în raport cu celelalte în obezitate. Conform unui studiu american realizat în 2009-2010 și publicat de Institutul național pentru diabet, probleme digestive și renale (NIH) în SUA :

  • 2 din 3 adulți sunt supraponderali sau obezi
  • 1 din 20 de adulți suferă de obezitate extremă
  • 1 din 6 copii și adolescenți între 6 și 19 ani este obez

La noi, obezitatea afectează peste 20 la sută dintre adulți, conform studiului „Obezitatea în România (ORO) – Prevalenţa obezităţii şi a factorilor de risc ai obezităţii în populaţia adultă din România”, lansat în 2015 de Asociaţia Română pentru Studiul Obezităţii. Conform rezultatelor publicate, 21,3% dintre românii între 18 și 79 de ani sunt obezi și 31,1% – supraponderali.  Studiul ORO a relevat totodată că în România există mai mulți bărbați obezi și supraponderali decât femei, cu înaintarea în vârstă.

Pentru aceste statistici sumbre, toată lumea dă vina pe junk food și stilul de viață sedentar. E adevărat că mâncăm mai mult decât acum un secol și ne mișcăm mai puțin decât bunicii noștri. Dar aportul de calorii nu e cu mult mai mare (300-400 kcal/zi) și nici mersul cu mașina nu e prea diferit de cel cu trăsura. Cum a apărut saltul uriaș în anii 1970, când numărul persoanelor obeze a crescut brusc? Ce s-a schimbat în ultimii 40-50 de ani?

10   cauze mai puțin evidente ale obezității din zilele noastre

1. Unele tratamente pentru afecțiuni cronice

Unele medicamente (cu sau fără rețetă) pentru boli cronice pot duce la obezitate și alte probleme, chiar dacă nu scrie în prospect. Un studiu arată că unele antidiabetice orale pentru diabetul de tip 2 (altele, dimpotrivă, favorizează pierderea în greutate), unele forme de insulină, tratamente împotriva hipertensiunii și antidepresivele pot duce la obezitate. La fel, corticosteroizii și antihistaminicele, administrate pe termen lung.

2. Antibioticele în doze mici, timp de ani de zile

Fermierii au descoperit prin anii 1940 că, dacă dau animalelor doze mici de antibiotice, acestea cresc mai rapid în greutate. În următorii 20 de ani, această „inițiativă” a devenit norma în creșterea animalelor, peste tot în lume. Adică exact cât i-a luat obezității să devină epidemice.

Într-un articol publicat de Universitatea din Berkley, Lee Riley, șeful departamentului de boli infecțioase, citează peste 100 de studii asupra legăturii dintre antibiotice și obezitate. El crede că nu un tratament de 7-10 zile ne-ar putea influența silueta, ci antibioticele în doze mici, administrate zilnic, prin mâncare și apă, pentru toată viața. Riley precizează că e vorba de modificarea microbiomului, adică a mixului de bacterii din intestin, care e total diferit la persoanele obeze față de cele slabe. Iar structura microbiomului este puternic influențată de antibiotice.

Carnea de porc are cea mai mare concentrație de antibiotice, urmată de pui și vită, conform unei cercetări realizate de National Academy of Sciences. Chiar și creveții și somonul de fermă au niveluri ridicate de antibiotice. Acestea se regăsesc și în agricultura ecologică, unde se folosește îngrășământ organic, respectiv bălegarul animalelor tratate (75% din antibiotice sunt eliminate în bălegar). Suntem consumatori neavizați de antibiotice din mediul înconjurător, prin apa care spală solurile. Se estimează că folosirea antibioticelor în hrana animalelor va ajunge la 67% până în 2030, pe măsură ce cererea de proteine crește în lume. Și chiar la 99% în China, India, Brazilia și Rusia, de unde o mare parte din carne merge la export.

3. Deshidratarea

Dacă muncești toată ziua și uiți să bei cele 8 pahare pe zi, s-ar putea să ajungi la deshidratare. Consumul de apă te ajută să îți menții silueta și/sau să slăbești. Cum? – afli din articolul Deshidratarea ne îngrașă și ne îmbolnăvește.

4. Șomajul și sărăcia

Ok, șomeri și săraci existau și în secolele trecute. Doar că astăzi, mâncarea săracilor nu mai înseamnă pâine cu magiun de prune (fără zahăr), cum mâncau copiii pe timp de război, ci… big mac-uri! Observați coșurile săracilor din supermarket: pufuleți, parizer, salamuri, cascaval, pizza, branză topită, napolitane, sucuri colorate. Dulciurile, patiseria și alimentele înalt procesate sunt mai ieftine, dar îngrașă. Hot dog-ii și mac-urile sunt bombe calorice lipsite de substanțe nutritive de calitate. Coșurile care nu îngrașă sunt mult mai scumpe: legume proaspete, carne slabă, ulei de măsline, brânză de capră, fructe, făinoase integrale, sucuri naturale. Ca să le cumperi, trebuie să ai un buget decent. Același buget îți permite și un abonament la sală sau piscină, o bicicletă, închirierea unui teren de tenis, călătorii și o viață activă. Ce fac șomerii și săracii? Stau la televizor și calculator, deprimați, închizând pe canapea cercul vicios al obezității.

Legătura dintre obezitate și factorii socio-economici a fost dovedită într-un studiu realizat în 5 state americane și publicat de Institutul Național de Sănătate.

5. Stresul

Când sunt stresați, oamenii mănâncă mai mult. Și mai ales dulciuri și grăsimi. Studii publicate de Institutul Național de Sănătate NIH și Obesity Society Journal arată că stresul pe termen lung duce la acumularea de grăsime abdominală, din cauza secreției mari de cortizol din perioadele de stres prelungit. „Am găsit o legătură directă între nivelurile ridicate de cortizol din păr și valorile mari ale circumferinței taliei și indicelui de masă corporală IMC”, spune Sarah Jackson, cercetătoare la Institutul de Epidemiologie și Sănătate de la University College London. „Aceste rezultate sunt dovada faptului că stresul cronic este asociat cu obezitatea. Cortizolul este un hormon produs de glandele corticosuprarenale în perioade de stres. Are rol de a reduce inflamațiile și a menține tensiunea arterială și niveluri constante ale zahărului în sânge, oferind o eventuală infuzie de energie în caz de urgență. „Trimite glucoză la creier în cazul unui eveniment stresant și are un rol important în metabolism și acumularea de grăsime”, explică Sarah Jackson. „Eliberarea cortizolului este declanșată de receptori aflați în grăsimea abdominală, cea care se află de obicei pe organe, ceea ce explică legătura dintre acest tip de grăsime și stres.” Studiul a luat în considerare nivelul de cortizol acumulat în firul de păr și nu în sânge, salivă sau urină, unde poate fluctua foarte mult de-a lungul unei zile, în funcție de ce mîncăm, ce experimentăm sau bolile de care suferim.

Tot aici se află și somnul insuficient. Studiile au demonstrat că ne îngrășăm necontrolat atunci când dormim mai puțin. Lipsa somnului duce la stres prelungit. În plus, când nu dormim avem tendința de a mânca mai mult.

Soluții? Le știi deja…

  • Mănâncă sănătos, echilibrat, cât mai multe legume, hrană cât mai puțin prelucrată.
  • În loc de dulciuri și gustărele pline de calorii, mănâncă fructe și legume: felii de morcovi, țelină, castravete, inflorescențe de brocooli, crude.
  • Întoarce-te la natură. Fă mișcare! Mișcarea te ajută să consumi calorii, să dormi bine și să eliberezi stresul.
  • Și nu uita remediile bunicii: scorțișoara și afinele reglează nivelul glicemiei. Sucul de lămâie te ajută să slăbești și un puternic antioxidant.

foto: Pexels

Mihaela Doina Radulescu
follow me

Mihaela Doina Radulescu

managing editor at 24life.ro
Jurnalist, cu experiență de peste 20 de ani în presă (BBC București, revistele Viva! și Avantaje), vă invit să vă bucurați de un jurnalism de calitate (interviuri, reportaje, știri, documentare) și promovare inteligentă (PR, copywriting, creative writing), de data asta pe 24life.ro. Motto: ”Life is an experiment. The more experiments you make the better”
Mihaela Doina Radulescu
follow me
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.