Gillian ori Nigella? Tu pe care dintre ele o alegi?

Cercetătorul german Max Rubner spunea, pe la începutul secolului trecut, că „O porție mare de proteine este dreptul unui om civilizat”. De la descoperirea proteinelor în 1839 (proteios în grecește înseamnă de primă importanță) și până în zilele noastre, aportul de proteine, adică de carne, este considerat un simbol al „civilizației în sine”. Dacă erai bogat, mâncai carne. Iar dacă erai sărac, mâncai în principal vegetale, cartofi și pâine. Asocierea dintre carne și abilitatea fizică, bărbăție în general, identitatea sexuală și prosperitatea economică, denotă felul în care oamenii priveau alimentația, în ciuda dovezilor de sănătate evidente.

Guy Ramsay Fiery, foto: .thefineyounggentleman.com

Guy Ramsay Fiery, proprietar derestaurante, realizatorul unei serii emisiuni tv de gătit (Food Network) foto: .thefineyounggentleman.com

Săracii erau considerați de unii ca fiind leneși și neputincioși din cauză că nu mâncau suficientă carne, adică proteină. Elitismul și aroganța dominau în mare parte domeniul nutriției aflat la începuturile sale în sec al XIX-lea. Din păcate, acestea sunt la fel de prezente și în mentalitatea zilelor noastre.

Circula pe net într-o vreme acest meme „Una e vegetariană, cealaltă mănâncă și carne, ciocolată și prăjituri – tu pe care o alegi?” Una este Gillian McKeith (58 ani), prezentatoare TV și autoare a cărții „Ești ceea ce mănânci”, cealaltă, jurnalista britanică devenită celebră ca realizatoare de emisiuni de gătit, Nigella Lucy Lawson (57 ani). Gurmanzii din toată lumea au jubilat: aveau în sfârșit dovada supremă că vegetarianismul nu e o alegere prea sănătoasă. Imaginile vorbesc de la sine.

Gillian ori Nigella?

Gillian ori Nigella? Cu vegetale sau „cu de toate”? Chin sau desfătare? Alegerea e simplă. Evident că orice om obiectiv și cu picioarele pe pământ își dă seama de sensul evident al manipulării. Dar întrebarea rămâne: vegan sau omnivor?

Cei împotriva dietei vegane ripostează doct: să nu mănânci carne e cea mai mare prostie, pentru că te lipsești de aminoacizii esențiali!, pe care organismul nu-i poate sintetiza și nici nu-i găsește în plante. Dar nu se opresc aici. Am observat că bărbații mai ales, dar și multe femei, și-au dezvoltat propria stratagemă împotriva dietei vegetariene/vegane și a celor care o țin. Profilul clasic al vegetarianului promovat de aceștia este: femeie sau „bărbat efeminat”, cam moale, fără poftă „sănătoasă” de mâncare, lipsit de energie, enervant, plictisitor și obsedat de control.

Ideea cu „leșinații care trăiesc cu frunze” nu e nouă. Am regăsit-o în „Studiul China”, de Dr. T. Colin Campbell și Thomas Campbell, apărut în 2004, la New York, cu titlul original „Cel mai cuprinzător studiu realizat până acum și dezvăluie implicații nebănuite ale dietelor, pierderii în greutate și sănătății pe termen lung.” Cartea este o sursă interesantă de informație pentru nutriționiști, dar și pentru toți cei care vrem „fapte, nu vorbe”. Din ea am aflat, printre altele, că și proteinele animale ar putea să poarte vina pentru toate bolile cronice (cardiovasculare, cancer) și nu doar grăsimile, colesterolul și dulciurile rafinate, cum se credea până acum. Că oamenii sunt reticenți la schimbare. Și că istoria se repetă. Iată în continuare câteva pasaje interesante despre cultura cărnii în lumea occidentală și cât de păguboase pot fi ideile fixe pentru supraviețuirea noastră:

Un templu al proteinelor

Există și proteine vegetale, firește, dar acestea nu sunt considerate „de bună calitate”, pentru că nu au capacitatea proteinelor animale, de a furniza tipurile și cantitățile corespunzătoate de aminoacizi care să producă noi proteine în organismul nostru.

Conceptul de „calitate” se referă cu adevărat la eficiența cu care prteinele din alimente sunt utlizate pentru a promova creșterea. Acest lucru ar fi în ordine dacă cea mai mare eficiență ar însemna și cea mai bună stare de sănătate. Dar lucrurile nu stau deloc așa. De fapt, există un munte de studii care demonstrează că că proteinele vegetale „de slabă calitate” care realizează o sinteză lentă dar sigură și constantă a noilor proteine, constiuie cel mai sănătos tip de proteine în alimentație. Alimentele de origine animală au o foarte mare eficiență proteică (respectiv stimulează creșterea). De mai bine de 100 de ani suntem sclavii acestui limbaj și am ajuns să credem în mod nefericit că o mai bună calitate înseamnă mai multă sănătate.

Și astăzi, oamenii care se hotărăsc să adopte o alimentație vegetariană întreabă adesea: „Dar de unde îmi iau proteinele?” Chiar dacă se știe că plantele conțțn proteine, există îngrijorare cu privire la calitatea acestora, care este percepută ca slabă. În prezent se cunoaște că prn sisteme metabolice foarte complexe, organismul omenesc poate obține TOȚI aminoazizii esențiali din varietarea naturală de proteine vegetale pe care le avem la masă, în fiecare zi.

Dovezile adunate de cercetători din întreaga lume arată că aceeași alimentație bună pentru prevenirea cancerului este la fel de bună și pentru prevenirea bolilor de inimă, obezității, diabetului, cataractelor, degenerescenței maculare, bolii Alzheimer, sclerozei multiple, osteoporozei etc. Toate au o singură cauză: dieta vestică, în balanță cu cea integral vegetariană, care contracarează aceste boli.

Numai bărbații adevărați mor de inimă

Prevenirea bolii de inimă prin dietă era o idee amenințătoare direct la apreciata alimentație americană bazată pe carne și n-a fost primită prea bine de lumea medicală. Un cercetător scria în 1960 acest material „umoristic” pentru a ironiza recentele descoperiri la care era martor:

Mic portret al omului care nu se teme de boala coronariană: „Este un salariat efeminat (…) căruia îi lipsesc vioiciunea fizică și mentală, ambiția sau spiritul competitiv, care nu și-a propus niciodată să realizeze ceva. Un om fără poftă de mâncare, care se menține cu fructe și zarzavaturi îmbogățite cu ulei de porumb și de balenă, care detestă tutunul, disprețuiește radioul, TV-ul sau mașinile. (…) La el toate sunt scăzute: venitul, tensiunea arterială, zahărul din sânge, acidul uric și colesterolul.” Autorul acestui pasaj a vrut să spună de fapt „Numai BĂRBAȚII ADEVĂRAȚI se îmbolnăvesc de inimă”. Observați și cum este descrisă dieta de fructe și zarzavaturi, chiar dacă autorul sugerează că este dieta celor care nu prea se îmbolnăvesc de inimă. Asocierea dintre carne și abilitatea fizică, bărbăție în general, identitatea sexuală și prosperitatea economică, toate denotă felul în care oamenii priveau alimentația, în ciuda dovezilor de sănătate evidente.

Poate că autorul ar fi trebuit să se întâlnească cu un prieten al meu – Chris Campbell (nu avem nicio legătură de rudenie). Chris este dublu campoion NCAA în Divizia 1 la lupte greco-romane, triplu campion SUA la lupte greco-romane seniori, de două ori olimpic, absolvent al facultății de Drept la Universitatea din Cornell.  La vârsta de 37 de ani, el a devenit cel mai în vârstă american care a câștigat vreodată o medalie olimpică la lupte greco-romane, cântărind 90 kg. Chris Campbell este vegetarian.

Scade numărul deceselor, dar crește numărul bolnavilor

Epopeea luptei între apărătorii status-quo-ului și susținătorii dietei este la fel de crâncenă ca întotdeauna. În ciuda potențialului pe care îl reprezintăă dieta și prevenția bolii, atenția este deturnată în principal spre intervenții mecanice și chimice, la acele persoane care au deja boala în stadiu avansat.

Dieta a fost dată la o parte. Reflectorul a fost îndreptat asupra chirurgiei, medicamentelor, aparaturii și noilor instrumente de diagnostic. Avem chirurgie coronariană bypass, transplantul, angioplastia, stimulatoare de ritm și tehnici imagistice precise. Ultimii 50 de ani sunt o adevărată celebrare a substanțelor chimice și tehnologiei. Ceea ce se vede și în reducerea ratei deceselor de inimă, cu 58% mai scăzută decât era în 1950 (în SUA). În 1970, dacă aveai peste 65 de ani și făceai un infarct, dar aveai șansa să ajungi la spital, aveai un risc de deces de la 38%. Astăzi, dacă ajungi la spital, riscul de deces a scăzut la 15%. Din păcate însă, frecvența de îmbolnăvire a rămas aceeași. Chirurgia prin bypass și angioplastia nu se adresează cauzei bolii, nu previn atacurile de cord și nu prelungesc viața în general, ci doar a pacienților cu boli grave de inimă.

În ciuda progreselor în cercetarea bolilor de inimă, nu știm cum putem câștiga războiul. Dr Caldwell B. Esselstyn Jr, de la o clinică din Cleveland, Ohio, a descoperit că folosind o cantitate minimă de medicamente cu efect hipocolesterolemiant și o dietă vegetariană cu aport foarte scăzut de grăsimi a obținut cele mai spectaculoase rezultate înregistrate vreodată în tratamentul bolii de inimă.

sursa: Studiul China, ed limba română Casa de Editură Advent, Rm Vâlcea, 2007

Mai multe despre efectele uluitoare ale dietelor în prevenția și tratamentul bolilor cronice și de ce astfel de metode nu sunt promovate în lumea medicală, veți citi într-un articol viitor.

Mihaela Doina Radulescu
follow me

Mihaela Doina Radulescu

managing editor at 24life.ro
Jurnalist, cu experiență de peste 20 de ani în presă (BBC București, revistele Viva! și Avantaje), vă invit să vă bucurați de un jurnalism de calitate (interviuri, reportaje, știri, documentare) și promovare inteligentă (PR, copywriting, creative writing), de data asta pe 24life.ro. Motto: ”Life is an experiment. The more experiments you make the better”
Mihaela Doina Radulescu
follow me
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.