Boala viitorului are o nouă terapie

profil2Datele OMS susțin că până în 2030 accidentul vascular cerebral va fi prima cauză de mortalitate în lume, femeile fiind mai expuse riscului de AVC decât bărbații. Dr Ștefăniță Dima, medicul român care a introdus la noi terapia minim invazivă a patologiei cerebrovasculare ne spune mai multe despre boala viitorului și ce putem face ca să-i evităm efectele fatale.

Fotbalistul Cătălin Hîldan a murit la 24 de ani, în urma rupturii unui anevrism cerebral. Sharon Stone și Elena Cârstea, la 43, respectiv 47 de ani, au supraviețuit unui accident vascular cerebral tratat în SUA, prin embolizare. Acest tratament foarte eficient și minim invaziv există și la noi de câțiva ani, iar de o lună de zile, urgențele vasculare cerebrale sunt tratate printr-un program național, finanțat de Ministerul Sănătății, aplicat la 6 spitale din țară.

Accidentele vasculare cerebrale ucid 5 milioane de oameni anual și provoacă dizabilități severe altor 5 milioane. AVC-ul este letal în proporție de 11% în cazul femeilor și 8,4% pentru bărbați. În Europa, incidența AVC variază de la țară la țară, cu 100-200 de cazuri noi la suta de mii de locuitori anual. Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de mortalitate în lume (după bolile cardiovasculare și cancer), OMS avertizând că până în 2030 AVC-ul va urca pe locul 1.

România se află în primele zece locuri în lume în ceea ce priveș­te incidenţa accidentului vascular cerebral, cu o mortalitate de trei-patru ori mai mare decât cea din ţările Uniunii Europene şi de 6-7 ori mai mare faţă de SUA. Aceste statistici nu ţin de nivelul economic al ţării, ci de sistemul sanitar românesc, în care nu s-a acordat până acum suficientă atenţie acestor pacienţi şi în care nu se face prevenţie secundară. Cu astfel de previziuni sumbre, imposibil ca unul din cei care citim aceste rânduri sau din familia noastră să nu suferim la un moment dat de „boala viitorului”.

L-am rugat pe dr Ștefăniță Dima, medicul care a introdus în România terapia endovasculară minim invazivă a unui anevrism cerebral, să ne spună mai multe despre noile metode de prevenire și tratament aduse în România și planurile de finanțare.

IN SALA

Dr Ștefăniță Dima, în sala de intervenții

Ștefăniță Dima este medic primar radiologie și imagistică medicală, specialist în neuroradiologie intervențională, doctor în științe medicale, președintele Comisiei de Dezvoltare a Neuroradiologiei Intervenționale în Europa Centrală și de Est, din cadrul Societății Europene pentru Tratamentul Minim Invaziv Neurovascular. A participat, alături de o echipă de medici greci, la prima embolizare a unui anevrism cerebral realizată în România. În 2007-2008 s-a specializat în imagistică neurovasculară diagnostică și terapeutică la Universitatea din Paris. Din 2008 și până în prezent, dr. Dima a tratat minim invaziv peste 400 de anevrisme, sute de malformații arteriovenoase, fistule, hemangioame, tumori cerebrale și spinale și a realizat peste 15.000 de angiografii cerebrale, cam 7-8 pe zi.

Anevrismul, o bombă cu ceas

„4% din populație are anevrism cerebral”, spune dr. Dima. „Dacă în clădirea asta suntem 100 de oameni, 4 dintre noi au anevrism cerebral, iar în unele comunități chiar mai mulți. Dintre aceștia, 10-12 la o sută de mii au riscul să se rupă; iar 40-50% dintre ei mor înainte să apucăm să le facem ceva” – cam așa își începe dr Ștefăniță Dima „povestea” despre anevrisme, (un fel de bombe cu ceas) și felul în care pot fi „dezamorsate”. Anevrismul arată ca o „gâlmă” formată pe vasul de sânge. „Ca la cauciucurile de la mașină, îmi explică dr Dima. „Dacă mergi mai mult timp cu umflătura, în cele din urmă se poate sparge.” De cele mai multe ori, acesta e și momentul în care afli că ai un anevrism, iar hemoragia apărută în urma rupturii „gâlmei”, devine o urgență. Unii norocoși pot afla de el cu mult înainte, la un RMN sau o tomografie realizate întâmplător. Studiile ISUIA (International Study of Unruptured Intracranial Aneurysms) realizate de americani (Clinica Mayo în colaborare cu Universitatea de stat din Iowa) au stabilit și riscul de ruptură a unui anevrism în funcție de de localizarea, dimensiunile și aspectul acestuia – vă puteți calcula acest risc aici. „În unele cazuri, riscul de ruptură e foarte mic, sub 0,5-1%”, spune dr. Dima. „Dar jumătate dintre acești pacienți vor să intervenim oricum asupra anevrismului, ca să fie siguri. Pe de altă parte, am o pacientă cu 3 anevrisme, descoperite în urmă cu 7 ani, unul chiar s-a mărit cu 1mm, dar care preferă să le ținem sub urmărire, fără să intervenim.”

Dacă scoatem trombul în maxim 4 ore și jumătate, pacientul se recuperează integral și în 48 de ore pleacă acasă.

Accidentul vascular poate fi cu un vas cerebral astupat (ischemic) sau cu un vas cerebral spart (ca de exemplu în cazul unui anevrism rupt). Primul obtureaza calea de acces a sângelui. „Tratamentul se realizează prin intervenție endovasculara, fie prin aspirația trombului și eliminarea lui, fie prin introducerea unui stent . Dacă scoatem trombul în primele 4 ore și jumătate de la accident, există șanse de 60-65% ca pacientul să se recupereze integral, iar în 48 de ore să plece acasă”, spune dr. Dima.

Embolizarea unui anevrism

În urmă cu 10 ani, acest lucru nu era posibil, pentru că AVC-urile hemoragice se tratau exclusiv prin intervenție chirurgicală și trepanarea calotei craniene, cu toate riscurile și inconvenientele unei operații majore. Acum, anevrismele pot fi tratate și fără operație neurochirurgicală clasică. Iar metoda propusă de el – embolizarea – este una dintre cele mai avansate. Foarte pe scurt, medicul neuroradiolog intervenționist introduce în anevrism (prin arteră!, fără chirurgie clasică) 2-3 spirale cât un fir de păr, care stimulează celulele de sânge să coaguleze și să se întărească într-un fel de plombă, care izolează anevrismul de circulația sangvină. Treptat, trombii se organizează și deshidratează, iar anevrismul se „usucă” și se micșorează, uneori până la dispariție. „Între timp au apărut și niște stenturi performante, care au ochiurile suficient de mici pentru ca sângele să nu mai intre în sacul anevrismal, ci sa curgă în lumenul vasului”, spune dr Dima.

Dr Ștefăniță Dima este primul care a introdus și la noi această metodă de tratament al problemelor vasculare cerebrale. În 2007-2008, el și-a perfecționat metoda, lucrând ca tânar medic specialist la spitalele din Franța. „Am muncit ca un ocnaș”, râde dr Dima. „După ora 23, profesorii plecau din spital, iar eu țineam legătura cu ei telefonic și încercam să rezolv urgențele. Mă întrebau dacă pot să mă descurc, și dacă răspunsul era pozitiv, discutam cazul dimineața, după embolizare.” Așa a avut dr Dima ocazia să trateze zeci și sute de cazuri. Cele mai multe – urgențe. Urgențele sunt mai dificil de tratat, iar timpul de intervenție este crucial pentru supraviețuirea pacientului și păstrarea funcțiilor motorii.

Cum te pregătește sportul pentru situații extreme

Metoda embolizării vaselor de sânge nu e nouă, ea se practică în proporție de 90% și la sistemul vascular periferic, în membrele inferioare, vase abdominale, hepatice, renale și chiar pentru reducerea dimensiunilor unui fibrom uterin sau oprirea sângerărilor acestuia. La noi în țară, doar 10% din patologia vasculară cerebrală se embolizează. „Vasele cerebrale sunt mult mai subțiri și mai reactive”, spune dr. Dima. În plus, există un risc mare de deficite neurologice (pareze).

Dacă ești femeie, fumezi, iei contraceptive și ești sedentară, s-ar putea să ajungi curând la neuroradiologul intervenționist.

Cele mai predispuse sunt femeile. Fumatul, anticoncepționalele, consumul de cocaină și rasa (persoanele de culoare sunt mai expuse) cresc riscul de îmbolnăvire. În plus, în cazul femeilor, vasele sunt suplimentar mai subțiri și mai reactive. Dacă în ce privește sexul, rasa și moștenirea genetică nu putem face nimic, ne rămâne adoptarea unui stil de viață sănătos, renunțarea la fumat și practicarea constantă a mișcării fizice.

„Gimnastica deschide bypass-uri naturale în cazul inimii”, explică dr Dima. „De aceea americanii fac mult sport, pentru că se pregătesc astfel pentru situații extreme, în care o eventuală obstrucție pe o arteră principală poate fi compensată de noile vase formate”. Ideal, ar fi să ne facem periodic o angiografie sau un angio-RMN, ca să știm cum stăm cu vasele, înainte ca unul să se obtureze sau spargă.

Costuri și finanțări

Embolizarea unui anevrism este o intervenție costisitoare, poate urca la și la peste 10.000 euro. Din această sumă, cea mai mare parte este dată de dispozitivele introduse (spirale, stenturi), în funcție de performanță. Dr Dima participă la toate prezentările și conferințele medicale în domeniu, e la curent cu cele mai noi apariții tehnice în domeniu și are întotdeauna materiale „pe raft”, gata pentru orice urgență. Din fericire, de o lună de zile, există și la noi un program național finanțat de Ministerul Sănătății, pentru tratamentul urgențelor în accidentul vascular cerebral.

Viața pacientului e mai importantă decât sunt banii

Din nefericire, non-urgențele nu beneficiază încă de fonduri suficiente. Dar pot fi tratate în schimb în Franța, dacă ai formularul E 112 aprobat. Dr Dima salvează vieți, indiferent că e vorba de săraci sau de cei cu dare de mână. „Nu fac compromisuri și nu mă uit la bani, tratăm pe toată lumea, dacă e o urgență. Viața omului e mai importantă decât banii. Și avem promisiuni că în România accidentele vasculare cerebrale vor fi tratate în proporție de 100% prin programe ale Ministerului Sănătății. Ministerul gestionează în prezent două proiecte – unul la Elias, unde va exista cel mai modern Centru de tratament al patologiei cerebrovasculare din țară și unul la Spitalul Militar Central, în principal cu fonduri de la MApN.”

Nu-mi plac jumătățile de măsură

Dr Dima are planuri mari. E adevărat, patologia cardio și cerebro vasculară a crescut exponențial, dar tot astfel și modalitățile de tratament al acesteia. Tehnologiile și aparatura performantă salvează vieți, dar oamenii fac diferența. Din păcate, cei mai buni dintre medici se pregătesc în țară, pentru a profesa pe meleaguri străine. „Am avut doi studenți foarte buni, pe care i-am pregătit timp de doi ani. Unul a plecat în Suedia, celălalt în Anglia”, spune dr Dima. Domnia sa a rămas pe poziții. Îl întreb de ce a ales tocmai această parte a medicinii, atât de dificilă, în care medicul este expus în timp radiațiilor, oricât s-ar proteja. Îmi spune că i-a plăcut neuroradiologia intervențională, iar patologia vasculară cerebrală i s-a părut cea mai provocatoare patologie din toată medicina. Intervenția pe creier este în mod particular extrem de dificilă, în primul rând datorită dimensiunilor foarte mici ale vaselor de sânge care irigă zona și în al doilea datorită mizei extrem de mare – cea mai mică greșeală la acest nivel poate costa viața sau integritatea neurologică a pacientului. „Mi se pare prea tare ce fac ca să mă protejez de radiații. Nu-mi plac jumătățile de măsură”, râde el, mărturisindu-mi că are cea mai grozavă profesie și cea mai superbă familie. „M-am căsătorit cu cea mai frumoasă fată din an. Avem doi copii minunați, o fetiță de 13 ani și un băiat de 10. Ileana e în lotul național care participă la balcaniada de matematică…”

Din aprilie, dr. Ștefăniță Dima a demisionat din funcția de asistent universitar UMF București, întrucât neuroradiologia intervențională nu există în curriculum-ul facultății de medicină. „Momentan mă concentrez pe dezvoltarea rețelei naționale de Neuroradiologie Intervențională, care să preia toată patologia vasculară cerebrală, după modelul cardiologiei intervenționale!” Și, cu fiecare nou medic format în noua metodologie, visul doctorului Dima este pe cale să se împlinească.

Trei orașe din țară

Dr Ștefăniță Dima a reușit să pregătească și alți medici, care au început recent să lucreze singuri în domeniu, urmând să facă echipă doar la cazurile dificile:

1. Astfel, la Spitalul Județean Tg Mureș, dr Luci Mărginean a început să lucreze singur de 2-3 luni (și o face foarte bine!), după ce pentru o perioadă de aproape 5 ani (săptămânal sau la cel mult 10 zile) mergeam la Mureș și embolizam împreună câte 1-2 anevrisme, malformații arteriovenoase, fistule carotido-cavernoase, fistule durale sau orice altă patologie vasculară cerebrală sau spinala.

2. În aceeași manieră am reușit să-l ajut în formarea profesională și pe prietenul meu dr. Bogdan Dorobăț de la Spitalul Universitar București, unde săptămânal am tratat cazuri din ce în ce mai dificile. Incet încet, Bogdan a reușit să trateze el însuși ca prima mână cazuri din ce în ce mai grele, iar de 1-2 luni tratează cazuri foarte dificile, doar cu rezidenții.

3. Al treilea spital unde se practică tratamentul endovascular și unde am avut o contribuție mult mai mică este Spitalul Nicolae Oblu din Iași, la medicul neurochirurg, Nicolae Dobrin (cu care de asemenea am stabilit o prietenie solidă prin cele câteva cazuri rezolvate împreună la Iași).

Unde îl găsim pe Dr Ștefăniță Dima

Pe dr Ștefăniță Dima îl găsim în 4 spitale și o clinică de imagistică. Programul lui începe la ora 6:30 dimineața și se termină seara, la ora 21 (în cazul în care nu există urgențe peste noapte):

  •  Spitalul Polisano din Sibiu – în fiecare joi (uneori și vineri, în funcție de numărul pacienților)
  •  Spitalul Hemodinamic din București – în cadrul Centrului de diagnostic și tratament Victor Babeș – când este solicitat (cam 1 zi/săpt)
  •  Spitalul Ares (din cadrul spitalului Ponderas din București) – când e solicitat (cam 2 zile/sapt)
  • Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București – 3 ore/zi
  • Medicales – Centru de Imagistică Medicală – unde face doar consiliere profesională în patologie neurovasculară.

Foto: arhiva dr. Ștefăniță Dima

 

 

 

Mihaela Doina Radulescu
follow me

Mihaela Doina Radulescu

managing editor at 24life.ro
Jurnalist, cu experiență de peste 20 de ani în presă (BBC București, revistele Viva! și Avantaje), vă invit să vă bucurați de un jurnalism de calitate (interviuri, reportaje, știri, documentare) și promovare inteligentă (PR, copywriting, creative writing), de data asta pe 24life.ro. Motto: ”Life is an experiment. The more experiments you make the better”
Mihaela Doina Radulescu
follow me