Îți dai demisia sau aștepți să te dea afară?

iti dai demisia ?

Image courtesy of chanpipat at FreeDigitalPhotos.net

Cum îți dai seama că lucrurile merg prost în companie? Și ce măsuri de protecție îți iei? Îți dai demisia sau aștepți să te dea afară? Specialiștii te ajută să iei cea mai bună decizie pentru cariera ta, contul din bancă și sănătatea ta.

S-au dus vremurile când îmbătrâneai și ieșeai la pensie din compania în care te-ai angajat prima dată. Mulți dintre cei care și-au început cariera acum 10 ani se află deja la al doilea, al treilea sau al cincilea loc de muncă. De ce se întâmplă asta? Erau părinții noștri mai loiali angajatorilor? Le era teamă de schimbare? Preferau să lucreze cu persoane și în mediul atât de cunoscute, timp de 15-20 de ani sau toată viața?

Deși cei care se apropie astăzi de pensie cred că „tânăra generație” e veșnic nemulțumită și are prea multe pretenții de la job și angajatori (program flexibil, salarii mai mari, facilități diverse) motivele acestei masive nemulțumiri ale angajaților sunt determinate de angajatori!

Iar cauza principală a schimbării lor de atitudine e criza. Fiecare companie încearcă să-i facă față după puteri. Companiile de toate mărimile și toate activitățile încearcă să se restructureze prin schimbare. Cea mai simplă și la îndemână metodă e reducerea cheltuielilor pe seama angajaților: reduceri de personal, redistribuirea sarcinilor de serviciu celor rămași; sau schimbarea cu totul a echipelor, noii veniți având mult mai multe responsabilități decât cei dinaintea lor. Schimbarea face parte din regula jocului, dar în vreme de criză e chiar cuvântul de ordine. Cum îți dai seama, ca angajat, cât de serioasă e criza în compania în care lucrezi? Mizezi pe revenirea cifrei de afaceri sau îți cauți un job nou? De răspunsul la întrebare depinde cariera ta, așadar ar fi bine să îl afli cât mai repede.

Primele semne

Specialiștii în Resurse Umane susțin că sunt o mulțime de indicii că lucrurile nu merg tocmai bine cu propriul job sau în companie, dar oamenii nu le văd sau nu le dau atenție.

carte Lisa QuastIată câteva dintre acestea, conform Lisei Quast, fostă manager, astăzi trainer în carieră (Secrets of a Hiring Manager Turned Career Coach: A Foolproof Guide to Getting the Job You Want):

  • O ședință fulger invocată de șef, fără un motiv anunțat
  • O evaluare proastă la sfârșit de an, în care ți se dă o listă cu lucruri pe care trebuie să le îmbunătățești
  • Restricții privind salariul, bonusurile sau accesul la resurse (personal, aparatură, servicii IT, comunicații etc, inclusiv proiecte la care lucrezi, bugete și oameni care sunt transferate altor manageri sau pur și simplu retrase)
  • Mai multe ședințe cu ușile închise și indicația clară de a reduce cheltuielile. Schimbarea poate fi subtilă inițial, ca de pildă reducerea cheltuielilor de deplasare ale angajaților, continuând cu scăderea bugetelor de publicitate, participare la târguri și marketing.
  • Alte indicii că firma e pe cale să se închidă: directori nervoși, dispariția bonusurilor de sărbători, manageri care pleacă din companie, datorii neplătite la terți, amânarea plății salariilor.
Image courtesy of nenetus at FreeDigitalPhotos.net

Image courtesy of nenetus at FreeDigitalPhotos.net

Ce faci când le observi

Dacă le identifici pe cele care sugerează închiderea firmei, începe prin a-ți căuta de lucru. Actualizează-ți CV-ul și profilul pe LinkedIn, lărgește-ți rețeaua de relații și fii atent la ce oportunități de lucru ți se oferă.

Dacă ți se pare că propriul job e în pericol, iar tu vrei să-l păstrezi, încearcă să ai o discuție cu șeful tău – cu cât mai repede, cu atât mai bine. Gândește-te la ce vrei să-i spui, întrebându-te: de ce ai sentimentul că jobul tău e pe ducă? E vorba despre prestația ta profesională, calitatea muncii, nivelul de productivitate? Atitudinea sau comportamentul? De asemenea, aruncă-ți o privire pe ultimele evaluări și încearcă să-ți dai seama ce s-a schimbat și ce vrea șeful de la tine. Întâlnirea ar trebui să-ți dezvăluie părerea lui despre tine și munca ta, individual sau în comparație cu ceilalți, care este aportul tău profesional la succesul echipei? Care crede el că sunt atuurile sau punctele tale slabe și care sunt domeniile în care îți poți îmbunătăți performanța.

Pentru tine, scopul acestei discuții e să obții cât mai multe informații care te-ar ajuta să-ți salvezi postul. Chiar dacă în urma discuției îți dai seama că eforturile tale sunt inutile, Lisa Quast te sfătuiește să nu-ți dai demisia, pentru că e mult mai ușor să-ți găsești de lucru în timp ce ești angajat. În plus, dacă îți iubești foarte tare meseria și locul de muncă, puteți găsi împreună modalități de lucru mai bune, chiar dacă șeful îți e antipatic. Nu știi niciodată când ai șansa să scapi de el – fie că pleacă, e concediat sau mutat la alt departament. Uneori merită efortul de a mai răbda un pic, în loc să demisionezi pe loc.

Când îți dai demisia

Analizează bine motivele pro și contra, avantajele și dezavantajele fiecărei decizii. Demisia îți poate păstra intactă reputația și te scutește de discuțiile stânjenitoare privind concedierea, cu potențialii angajatori. Rămân în discuție motivele demisiei, dar oricum din altă perspectivă.

Pe de altă parte, concedierea îți poate aduce mai multe salarii compensatorii și alte beneficii, în funcție de politica firmei și contractul pe care l-ai semnat (poate depinde de durata petrecută în companie, domeniul în care lucrezi, în management sau execuție etc). De asemenea, există cazuri în care poți intenta proces companiei pentru concedierea fără bază legală, așa că vorbește cu un avocat înainte să semnezi ceva. Înainte de a lua vreo decizie, e bine să-ți știi foarte bine drepturile și opțiunile. Consultarea unui avocat, deși contra cost, poate fi mult mai valoroasă pentru cariera, contul tău în bancă, rațiunea și sănătatea ta.

24life.ro

24life.ro

Vizitați pagina noastră de Facebook


V-a plăcut articolul? Dați un like la pagina noastră de Facebook!

24life.ro
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.