306

Când lucrăm de la distanță, câștigă toată lumea

Ne roade invidia la selfie-urile prietenilor la muncă în natură, cu peisaje vesele pe fundal sau cu laptopul pe o terasă în locuri exotice. Majoritatea dintre noi putem să lucrăm de la distanță – de-acasă sau de oriunde în lume. Paradoxal, acest gen de „lejeritate” profesională e o situație win-win și tot mai populară printre angajații și patronii din lumea întreagă. Iată și avantajele ei:

când lucrăm de la distanță e win-win pentru toata lumea

foto: Pexels

Cunosc persoane care pierd în trafic 3-4 ore cu drumul la serviciu și înapoi, zilnic. Poate că nu 4 ore, dar de 2 avem nevoie majoritatea. Ți se pare amuzant să stai la volan 2 ore pe zi? Sau prin stațiile de metrou, autobuz etc, pe ploaie și vânt, așteptând să vină mijlocul de transport și să treacă mai repede timpul până când ajungi acasă? Tocmai timpul, cea mai valoroasă resursă? Îți dai seama cum ar fi să folosești orele acestea pentru tine? Sau chiar muncind pentru angajator?

Win-win pentru toată lumea

Poate părea paradoxal, dar lucrul la distanță rezolvă multe dintre problemele economice și de mediu la care nici nu ne-am gândit:

  • Mai multe joburi accesibile. Șomajul a crescut peste tot în lume în ultimii ani, din cauza recesiunii, dar lucrul de-acasă, part-time sau cu normă întreagă, dimpotrivă, a crescut. Și asta din pricină că lucrând de-acasă, ai mai multe oportunități de job și nu mai ești constrâns de distanțe și locuri, indiferent în ce parte a lumii se află acesta.
  • Randament crescut „la serviciu”. Munca flexibilă ne permite mai mult timp cu familia sau cu persoanele care au mai multă nevoie de prezența noastră sau elimină navetele dificile. Mai mult de jumătate din părinți spun că e greu să păstrezi un echilibru între serviciu și familie. Peste trei sferturi dintre managerii și personalul din organizațiile cuprinse în studiu, care au locuri de muncă flexibile spun că a crescut implicarea și satisfacția profesională a angajaților și mai mult de două treimi au observat că aceștia sunt mai motivați la lucru.
  • Fluidizarea traficului în marile orașe. Traficul este o problemă majoră în toate marile orașe ale lumii, vă imaginați cum ar fi să-l eliberăm de cohortele de angajați care aleargă la ore fixe la serviciu? În SUA, navetiștii pierd în jur de 2 săptămâni (!) (42 de ore) annual, în trafic.
  • Economii la bugetul personal și public. Ți-e familiară figura disperată a colegului care a întârziat la program sau la ședință din pricina traficului? Întreruperile în circulație și blocajele au un impact economic important – de ce să nu le eliminăm din ecuație? – laolaltă cu cheltuielile de transport și noxele pe care le inhalăm zilnic de pe străzile tapetate cu mașini…
Foto: Pexels

Foto: Pexels

Mai mult timp cu familia, angajați mai capabili și fericiți

Lucrul de-acasă ar trebui să poată fi adoptat de oricine, de la cel mai nou angajat în companie și până la directorul general. Noile tehnologii de comunicare permit ca toată lumea să comunice în timp real, în discuții private sau ședințe comune, conferințe și traininguri, de oriunde în lume.

Indiferent că vorbim despre mediul de afaceri, organizații non profit sau instituții guvernamentale – cu toții pot folosi „teleworking”-ul. Cu toții pot practica lucrul de la distanță, iar libertatea de mișcare a angajaților oferă mai multă mobilitate organizației. Lucrul de la distanță înseamnă angajați mai capabili, cu o cultură tehnică avansată, în stare să folosească mijloacele de comunicare electronică și cele mai noi aplicații. Aceste abilități lărgesc flexibilitatea organizațională și a angajaților, încurajând colaborarea și productivitatea în afara biroului.

Lucrul de la distanță înseamnă angajați mai capabili, cu o cultură tehnică avansată și o mai mare mobilitate.

Acest tip de comunicare este familiar de mulți ani în multe companii și instituții unde angajații comunică între ei doar prin mailuri și intranet și își distribuie documentația exclusiv prin mail, dropbox, transfer etc. Managementul proiectelor a devenit mult mai simplu și prietenos de când avem mai multe aplicații electronice. De câte ori nu ți s-a întâmplat să vorbești pe chat cu prietenii și să „uiți” de colegul de birou, pe care îl vezi zilnic? Adesea păstrăm mai ușor legătura pe whatsapp decât prin întâlniri, iar comunicarea mai ușoară înseamnă o colaborare mai bună și creșterea încrederii între angajați. Cei care lucrează de la distanță e important să fie incluși în discuțiile și întâlnirile periodice, online sau personal, la date stabilite în avans.

În România, lucrul de la distanță nu e foarte agreat de patroni și conducere, care preferă să-și aibă angajații „în raza privirii” și sunt adepții concepției învechite că aceștia muncesc doar dacă vin la serviciu. Și continuă să impună un program strict de prezență, deși studiile arată că oamenii nu muncesc oricum mai mult de 4 ore pe zi, preferând în restul timpului să socializeze sau să citească.

E un lucru știut că productivitatea la serviciu scade cu numărul de apeluri telefonice la care trebuie să răspunzi și „plimbările” obligatorii între săli și birouri. Întreruperile dese sunt firești, atunci când lucrezi laolaltă cu câteva zeci de oameni. Zumzetul continuu îți distrage atenția și te obosește mai rapid decât 10 tabele în excel.

În România, nici angajații nu vor să lucreze de-acasă. Mulți dintre ei au impresia că e mai important „să te vadă șeful” și să „te faci că muncești”, decât să muncești, cu adevărat. Persoanele în vârstă, cărora le lipsește socializarea și sunt depășite de tehnologie, preferă să vină la birou ca să păstreze legătura cu ceilalți.

 

Mihaela Doina Radulescu
follow me

Mihaela Doina Radulescu

managing editor at 24life.ro
Jurnalist, cu experiență de peste 20 de ani în presă (BBC București, revistele Viva! și Avantaje), vă invit să vă bucurați de un jurnalism de calitate (interviuri, reportaje, știri, documentare) și promovare inteligentă (PR, copywriting, creative writing), de data asta pe 24life.ro. Motto: ”Life is an experiment. The more experiments you make the better”
Mihaela Doina Radulescu
follow me
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.