Secretele inimii

Ce îi aduce pe unii oameni în pragul unei vieți sfârșite brusc, de un infarct sau un AVC, la nici 40 de ani? De ce tot mai mulți dintre noi avem probleme cu inima și cu arterele? Dr Alexandra Vasile, medic primar cardiolog, cercetător științific la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, ne dezvăluie câteva dintre secretele inimii.

Am aflat că frecvența bolilor cardiovasculare s-a dublat în ultimii 30 de ani. Știam și care sunt „factorii incriminați”: obezitate, stres, sedentarism. Par vorbe goale, până când mi-am dat seama că în ultimele 8 ore rezolvasem o mie de probleme stând la calculator și telefon, fără să mișc un deget, la propriu. O mare diferență față de-acum 30 de ani, când nu existau laptopuri sau telefoane mobile, internetul era o noțiune SF, iar numărul autoturismelor înmatriculate în București nu depășea 100 de mii (acum sunt peste 1,2 milioane). Am câștigat viteză, dar am pierdut sănătate.

Românii, europenii cu cea mai redusă speranță de viață

Bolile cardiovasculare (BCV) ocupă primul loc a al cauzelor de mortalitate în lumea occidentală, atât la bărbați cât și la femei, cu aproximativ jumătate din decese în Europa. În țările din nordul, sudul și vestul Europei, incidența și mortalitatea prin BCV este în scădere, datorită depistării precoce și măsurilor de prevenție. Cifrele sunt staționare sau chiar în creștere în țările Europei centrale și estice, inclusiv România. La noi, bolile cardiovasculare determina 62% din totalul deceselor (cu aproximativ 12 % mai mult decât media europeană!), statisticile plasându-ne pe locul 3 în Europa, după Bulgaria și Ucraina. Incidența bolilor cardiovasculare a crescut în țara noastră în ultimii 10-15 ani și, din nefericire, românii au speranța de viață cea mai redusă din Europa.

Descrierea postului: salvarea de vieți

Unul din avantajele profesiei mele de jurnalist este acela că am șansa să cunosc oameni extraordinari, în condiții obișnuite. În „condiții obișnuite”, dr Alexandra Vasile salvează vieți. În mod excepțional, stă de vorbă cu presa și explică de ce sunt tot mai mulți bolnavi de inimă la vârste tot mai tinere și ce ar trebui să facem ca să nu devenim parte din statisticile îngrijorătoare.

Cea mai mare mulțumire a unui medic e să salveze un pacient dintr-o situație extremă

„Am tratat foarte multe cazuri grave la Camera de Gardă”, spune dr Alexandra Vasile. În urmă cu vreo 4 ani am avut un pacient cu puțin peste 30 de ani, cu embolie pulmonară masivă, în stare de șoc. Nu am avut timp să-i facem tomografie computerizată și l-am tratat după simptome, după flerul medical, și am luat o decizie foarte inspirată. Și-a revenit aproape imediat și după 10 zile a plecat acasă.” Embolia pulmonară este obstrucția brutală a uneia dintre ramurile arterei pulmonare cu un cheag de sânge, în cazul acesta din venele profunde ale piciorului. „I-am făcut un Doppler venos și o ecografie cardiacă, avea semne de hipertensiune pulmonară, m-am gândit că trombul a migrat în plămâni”, povestește dr Alexandra Vasile. „Cea mai mare mulțumire a unui medic este atunci când salvează un pacient dintr-o situație extremă, dintr-un infarct, șoc. E o meserie grea, solicitantă, dar plină de satisfacții. De multe ori plecam din gărzi după 30 de ore, o parte din mine urla de oboseală și regret după timpul petrecut departe de familie, dar cealaltă era fericită că a salvat vieți. Mă gândesc de multe ori – Doamne, dă-mi sănătate să pot salva cât mai multe! E foarte ușor să mergi pe o cale greșită sau să greșești oricând pe parcurs. Pe mulți nu îi poți salva pentru că ajung prea târziu sau au boli cronice, grave, cu mult peste resursele terapeutice existente. Mulți medici fac greșeala să se considere Dumnezeu. Dar noi nu facem decât să vindecăm cu ajutorul Lui.”

Dr Alexandra Ioana Vasile este medic primar cardiolog, cu experiență de peste 20 de ani în bolile cardiovasculare. A absolvit medicina generală la UMF Carol Davila din București, și-a făcut rezidențiatul la Spitalul Sf Pantelimon și Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, este cercetător științific și medic primar la CardioClinic, Sanador și Spitalul Monza. Are acreditare europeană în ecocardiografie transtoracică de la Societatea Europeană de Cardiologie, traininguri și specializări la Viena și Florența. Este membru al Colegiului Medicilor Britanici și lucrează periodic (2-3 luni pe an) ca medic specialist în spitalele din Londra și Manchester.

„Părinții mi-au insuflat dragostea pentru medicină”, spune ea. „Dacă ar fi s-o iau de la capăt, aș face exact același lucru. Mi se pare o meserie nobilă, care te ajută să te simți util semenilor și îți oferă enorm de multe satisfacții morale.” Fostul pacient salvat de la embolie pulmonară și alți bolnavi readuși la viață îi trimit de sărbători SMS-uri emoționante de recunoștință și felicitare. Oricât de liniștitor e să știm că, la o adică, medicul ne poate salva din necaz, ideal ar fi să nu ajungem acolo. Am rugat-o pe dr Alexandra Vasile să ne spună care sunt semnele de boală cardiovasculară și când ar trebui să mergem la medic înainte ca aceasta să se instaleze sau să devină o urgență.

Când trebuie să mergem la medic?

1. Dacă avem unul din următoarele simptome: palpitații, aritmii, oboseală la efort (scăderea toleranței la efort), edeme (umflarea picioarelor), dureri toracice, lipsă de aer, leșin, sincopă (ultimele patru sunt urgențe medicale). Toate indică o suferință cardiacă și indicația prezentării (cât mai rapide) la medic.
2. Orice adult cu vârsta peste 40 de ani, care nu are simptome cardiace, dar are în familie antecedente de boli cardiovasculare (infarct, AVC), fumează sau suferă de obezitate, diabet, hipertensiune, hiperglicemie, nivel ridicat de colesterol și/sau trigliceride în sânge.

Câteva teste simple

• Examen clinic complet
• EKG și ecografie cardiacă. Prima ne dă informații despre activitatea electrică a inimii, modul în care se declanșează contracțiile. A doua „vede” funcționarea și structura inimii, cavitățile, valvele cardiace, debitul și viteza sângelui, e una din metodele de depistare a hipertensiunii pulmonare în caz de embolie. Ambele investigații sunt total non-invazive și non-iradiante.
• Testul EKG la efort – prin care se depistează precoce boala cardiacă ischemică.
• Ecografie Doppler vascular arterial sau venos – pentru depistarea obstrucțiilor sau îngustărilor arteriale, varice, trombi etc.
• Există aparate și tehnologii avansate (de exemplu la CardioClinic – primul laborator privat de ecocardiografie din România acreditat de Societatea Europeană de Cardiologie) care permit ecografii Doppler tisular – pot măsura vitezele tisulare/deformarea mușchiului cardiac. Testul este foarte eficient în anumite cazuri, când parametrii clasici se modifică târziu în evoluția bolii, iar acest test poate depista boala în stadii incipiente. De exemplu, în cazul pacienților care au urmat o terapie anticanceroasă cu potențial nociv asupra inimii, au dureri toracice de cauză neclară, cardiomiopatii (boli ale mușchiului cardiac); alte teste speciale se efectuează în cazul unor boli ale valvelor inimii, insuficiență mitrală, proteze ale valvelor etc.

Factori de risc pentru boala cardiacă ischemică:

• Supraponderalitatea
• Hipertensiunea arteriala
• Diabetul zaharat
• Dislipidemia
• Fumatul
• Sedentarismul
• Stresul

Factori de risc pentru alte boli cardiovasculare, cum ar fi tromboza și embolia pulmoară:

• Insuficiența venoasă severă
• Viteza mare de coagulare a sângelui (cancer și boli autoimune)
• Imobilizarea prelungită
• Tratamente hormonale sau folosirea contraceptivelor
• Fumatul

Mitul statinelor

Statinele sunt substanțe recomandate ca tratament pentru diminuarea nivelului de colesterol în sânge. Mai mult, în cazul existenței plăcii de aterom (depuneri de lipide pe pereții vaselor de sânge), statinele previn ruptura și ulcerația plăcii, respectiv deteriorarea integrității endoteliului, factor declanșator de tromboză.

Extractul de drojdie de orez roșu poate duce la scăderea cu 10% a nivelului de colesterol

„În ultimul timp, mulți pacienți mi-au spus că nu vor să ia statine pentru că acestea le distrug ficatul”, spune dr Alexandra Vasile. „Ceea ce este cu totul fals! Cel mai cunoscut efect advers al statinelor – creșterea semnificativă a transaminazelor hepatice este extrem de rară, apare la 0,01-0,1% din pacienți, în același procent cu al multor antibiotice! Creșteri minore, nesemnificative, pot apărea în 0,5-2% din cazuri. Iar efectele – bune și rele – sunt reversibile la oprirea tratamentului și depind de doză și substanța activă. De aceea tratamentul trebuie personalizat în funcție de pacient și puse în balanță efectele benefice cu cele adverse ale statinelor și efectul întotdeauna rău al colesterolului din sânge. Sunt în cercetare avansată medicamente cu anticorpi monoclonali pentru o proteină hepatică ce reglează receptorul colesterolului rău, ducând la scăderea importantă a acestuia.”

Cum scădem colesterolul din sânge

Nivelul colesterolului total din sânge nu trebuie să depășească 200 mg/dl. Când este mai mare de 240 mg/dl, prezintă un risc crescut pentru bolile de inimă. Colesterolul LDL (rău) trebuie să aibă valori sub 100-130 mg/dl, iar colesterolul HDL (bun) valori de peste 35 mg/dl la bărbaţi şi de peste 40 mg/dl la femei.

Când hipercolesterolemia e gravă, trebuie să urmăm un tratament cu statine. Dar există și modalități naturale prin care putem diminua sinteza de colesterol și despre asta ne spune dr. Alexandra Vasile: „O alimentație fără grăsimi e importantă, dar numai 15-20% din colesterolul din sânge provine din alimentație, restul e fabricat de ficat. Obezitatea, sedentarismul și factorul genetic cresc producția endogenă de colesterol”.

Metode naturale de reducere a colesterolului:

1. Redu consumul de alimente bogate în grăsimi saturate (unt, frișcă, smântână, brânză grasă, cașcaval, slănină, etc), de alcool și grăsimi trans (patiserie, pizza, margarină/smântână vegetală, gogoși, cartofi prăjiți, pane-uri, chipsuri, snacksuri, popcorn preambalat, semipreparate).
2. Redu consumul de carbohidrați rafinați și înlocuiește-i cu grăsimi nesaturate și fibre;
3. Substanțe naturale în alimente și suplimente care ajută la scăderea nivelului de colesterol în sânge:

• extractul de drojdie de orez roșu poate duce la scăderea cu 10% a colesterolului, prin inhibarea enzimei responsabile de producerea lui (printr-un mecanism similar cu al statinelor);
• alimente cu fitosteroli: nuci, semințe, avocado, grâu, secară, mazăre, fasole, ulei de măsline, etc
• ulei de pește sau suplimente cu omega-3

4. Menține-ți greutatea corporală în limite normale și fă zilnic mișcare fizică moderată, renunță la fumat

Mai mult sport, mai puțin stres

Am dedicat ultimul capitol sportului și stresului, pentru că sunt legate, deși aparent n-au nimic în comun. Stresul face rău inimii, și acesta este un fapt. Dr. Alexandra Vasile ne spune și cum: „Stresul provoacă eliberarea de adrenalină, un stimulant cronic al sistemului simpatic, iar acesta la rândului lui determină vasoconstricție, tahicardie, creșterea riscului de tromboză, prin mecanisme enzimatice la nivel molecular.”

E ușor să spui – „Nu te mai stresa!” Mai greu e să pui acest îndemn în practică. Dar există o metodă excelentă de a contrabalansa și chiar anula efectele stresului, iar aceasta este practicarea constantă a unui sport.

Asta înseamnă activitate fizică regulată, de 30-45 minute pe zi, 5 zile pe săptămână: mers rapid, înot, ciclism. „În care să ni se accelereze respirația și să transpirăm un pic”, spune dr. Alexandra Vasile. „Sportul provoacă vasodilatație și reduce stimularea simpatică, constituind o contrapondere importantă pentru stres. Sportul scade riscul de tromboză, scade colesterolul, glicemia, ameliorează funcția endotelială, stimulează secreția de substanțe vasodilatatoare naturale (oxid nitric), care scad efectul trombogen.”

Nu știu pe voi, dar pe mine m-a convins. Închid acum, că mă duc la alergat. Adică la mers vioi, că trebuie să încep cu ceva ușor și să cresc treptat la moderat. Sănătate tuturor și o inimă puternică!

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.