8,324

5 semnale care anunță Marea Schimbare

Image courtesy of SOMMAI at FreeDigitalPhotos.net

Image courtesy of SOMMAI at FreeDigitalPhotos.net

Se întâmplă sub ochii noștri, doar că preocupați să ne ducem viața de fiecare zi aproape că nu le observăm. Economiștii și sociologii spun că există semnale care anunță Marea Schimbare, că asistăm și participăm la fenomene și curente nemaiîntâlnite în istoria omenirii, cu efecte incalculabile.

Totul a început acum câțiva ani și se derulează cu o viteză amețioare către un apogeu imprevizibil, căci e pentru prima oară când ne confruntăm cu o astfel de situație. Putem doar să ne facem o idee asupra ei, observând semnele. Dacă ai timp să analizezi situația și să pui cap la cap frânturile de vești, reușești să conturezi un puzzle extraordinar, unic în existența lumii. Și eventual să-ți faci un plan, căci „dacă nu ai o strategie proprie, atunci ești parte din strategia altcuiva.” (Alvin Toffler).

1. Sărăcirea extremă a populației și dispariția clasei de mijloc. Ok, nu mai avem bani, dar unde s-au dus? La cei super-bogați, care dețin averea lumii. 1% dintre cei mai înstăriţi oameni ai planetei vor deţine în 2016 o avere mai mare decât jumătate din averea înregistrată la nivel global, conform unui raport Credit Suisse Global Wealth Report. Studiul întocmit de gigantul elveţian Credit Suisse a descoperit că dacă ordonăm crescător averile fiecărei persoane de pe planetă, bogaţia primei jumătăţi, adică a jumătăţii mai sărace, va reprezenta mai puţin de 1% din averea totală a globului, în vreme ce averile primilor 10% vor reprezenta circa 87,7% din bogăţia totală a planetei. (ZF, octombrie 2015)

Image courtesy of ddpavumba at FreeDigitalPhotos.net

Image courtesy of ddpavumba at FreeDigitalPhotos.net

Transferul către buzunarele celor bogați s-a făcut din conturile clasei de mijloc, care astfel a îngroșat rândurile săracilor. Inegalitatea economică nu e nouă, doar că promite să fie cea mai mai mare din istorie. Thomas Piketty (economist și profesor la Paris) a anunțat-o în cartea sa „Capitalul în secolul 21” (iunie 2014) și a produs senzație. Economiștii spun că această inegalitate duce la dispariția clasei mijlocii (de fapt motorul economiei capitaliste, care susține consumul de masă, investițiile și locurile de muncă) și o schimbare seismică în structura societății.

Robert Reich, fostul ministru al Muncii în Administrația Bill Clinton și membru al Administrației Carter, a ajuns la concluzia că în următorii 4-5 ani, în SUA clasa de mijloc va dispărea cu totul.

Conform unui raport publicat în noiembrie 2013 (Finding the Middle Class, Smark Research) clasa mijlocie în România reprezenta la momentul studiului aproximativ 5% din populație, cu un venit mediu lunar mai mare de 5.000 lei/familie, în timp ce în Europa clasa de mijloc însemna 14% (cu un venit de 3.900 dolari/cuplu în Italia de exemplu), iar în SUA 14-34%, cu un venit mediu lunar de 5.000 de dolari/cuplu.

Adâncirea inegalității nu are doar consecințe directe asupra nivelului de trai, educației, sănătății etc, dar și asupra democrației înseși. Așa cum spunea un judecător american (Louis Brandeis) la începutul secolului trecut, „Putem avea democrație sau averi uriașe concentrate în mâinile câtorva, dar nu le putem avea pe amândouă”. Averile uriașe permit influențarea politicului în favoarea celor care le dețin. Când milioane de oameni muncesc din greu fără să ajungă nicăieri și văd că cea mai mare parte din câștigurile lor intră în conturile unui grup restrâns aflat în vârf, manipularea este evidentă. Unii pot fi convinși că vina e a guvernului, alții – a marilor corporații. Rezultatul: un partizanat feroce, alimentat de idei populiste distribuite din orice zonă a spectrului politic, proteste de stradă, instabilitate economică.

2. Lipsa banilor ne învață să ne descurcăm și fără ei.

Image courtesy of franky242 at FreeDigitalPhotos.net

Image courtesy of franky242 at FreeDigitalPhotos.net

Banii sunt importanți, dar oamenii învață să se descurce și fără ei. Soluțiile au început să apară, sunt absolut noi și revoluționare. Banii nu mai sunt neapărat un scop, alte împliniri par mai importante: „realizarea unui vis”, urmărirea unei pasiuni/hobby sau satisfacția obținută din munca în beneficiul persoanelor vulnerabile (bolnavi, bătrâni, copii). Au crescut trocul, colaborarea și voluntariatul.

Tot mai multe activități economice se desfășoară fără schimb de bani. Sistemul de operare Linux e gratuit și reactualizat de o armată de programatori voluntari, la concurență cu programele Microsoft, care sunt contra cost; în industria de entertainment, blocarea platformei Napster a dus la apariția altor câteva zeci de clone și pui, de pe care poți descărca gratuit filme, muzică, fotografie, programe diverse și ce vrei tu; ca să nu mai vorbim de media online (agenții de presă, ziare și reviste, televiziuni online), bloguri și site-uri de nișă pe sute de domenii, cu acces gratuit și nelimitat. Deși ele nu costă, aduc valoare adăugată economiei în ansamblu. „Această schimbare majoră în felul în care sunt create și distribuite bunurile și serviciile și apariția sistemului nonmonetar promite implicații majore (neevaluate și subestimate) atât în economia globală cât și pentru umanitate în general” (Alvin și Heidi Toffler, Revolutionary Wealth, 2006).

3. Căutăm alternative la sistemul clasic de lucru și mersul zilnic la serviciu . Se întâmplă în toată lumea. Angajații din corporații sunt total nemulțumiți de jobul lor. Merg la serviciu doar pentru salariu, dar disperarea se simte peste tot. Criza economică, reducerile de personal și de retribuție au accentuat criza interioară. Oamenii nu mai văd sensul muncii lor și vor să rupă lanțul. Vor să lase totul baltă, să-și înceapă propria afacere, să-și ia un an sabatic sau să plece în călătoria vieții.

Image courtesy of patrisyu at FreeDigitalPhotos.net

Image courtesy of patrisyu at FreeDigitalPhotos.net

Alvin Toffler scria încă din anii 70 („Șocul viitorului”) despre dispariția „birourilor” și noua formulă de lucru de-acasă sau de oriunde în lume. Majoritatea prietenilor și cunoscuților mei nu mai merg de mult la „serviciu”, și nu e vorba doar despre jurnaliști, ci și despre avocați, traineri, consultanți, psihologi, contabili, directori de marketing, publicitate, resurse umane, vânzări, profesori, artiști, designeri, project manageri etc. Interesul pentru articolul „5 Motive să nu te angajezi”, aflat în topul celor mai citite de 3 luni încoace, este încă un indiciu că lumea caută alternative la sistemul clasic de lucru.

4. Internetul devine al 6-lea simț și o extensie a creierului uman. De câte ori nu știi ceva sau nu-ți aduci aminte și te repezi la google, ca să afli? Sau butonezi pe smartphone să vezi ce se mai întâmplă în lume și să vorbești cu prietenii? Ai accese de nervozitate când ți-a căzut netul? Ți se întâmplă ca în pauzele de conversație să-ți verifici contul de whatsapp sau facebook? Bine ai venit în era digitală! Internetul e legătura noastră cu lumea, e văzul și auzul nostru, hard-ul extern, vocea noastră în lume.

Image courtesy of nenetus at FreeDigitalPhotos.net

Image courtesy of nenetus at FreeDigitalPhotos.net

Rețelele de socializare au dus comunicarea la un nivel nemaiîntâlnit, permit reacții în timp real, adună mase, schimbă opinii, curente, guverne și președinți. Primăvara arabă a început pe Facebook și Twitter. Informația nu mai e monopolul unor companii de media, ci poate fi distribuită de oricine. Oricine poate relata, filma, fotografia și distribui, de oriunde în lume, accesul la informație e nestăvilit. Anonimii devin notorii peste noapte, dacă au ceva interesant de spus; se transformă în voci importante, de care celebritățile, personalitățile sau autoritățile se simt obligate să țină cont.

5. Ne așteptăm la descoperiri uluitoare și tehnologii fără precedent. Ele sunt consecința firească a acestei comunicări extraordinare – la nivel global și în timp real. Internetul a șters distanțele și granițele, barierele de limbă, educație, specializare etc. Cercetătorul nu mai stă izolat în laboratorul lui zeci de ani blocat în experiment, ci are acces instantaneu la rezultatele tuturor încercărilor care sau s-au făcut vreodată în orice domeniu și încă la multe altele, care nici nu i-au trecut prin cap! Asta face cumva ca inovatiile să fie rezultatul unui efort comun, în care oamenii au la dispoziție experiența adăugată a tuturor semenilor. E ca un lucru de echipă, doar că una mult mai mare, la nivel global. Iar consecința acestui fenomen va însemna un salt uriaș în dezvoltarea științelor, tehnologiei, inovației și educației.

Cunoașterea uneia sau mai multor limbi străine nu va mai fi neapărat un avantaj, pe măsură ce vom avea dispozitive mobile care să ne traducă totul în timp real. Pare șocant pentru noi, dar pentru generațiile viitoare scrisul de mână și tabla înmulțirii vor fi abilități depășite când totul se va face exclusiv de la tastatură. Învățatul pe de rost e inutil când ai la dispoziție o extensie de memorie inegalabilă, motiv pentru care școala va fi restructurată pe cu totul alte principii. Copiii nu vor mai învăța cum să stocheze date, ci cum să le prelucreze și analizeze. Alvin Toffler scria în „Șocul viitorului” că „Analfabetul secolului 21 nu va fi cel care nu va ști să scrie sau să citească, ci acela care nu știe cum să învețe, să uite și să (re)învețe iar”. Deja au apărut mai multe școli și metode alternative de învățare, fiecare cu propria curricula, școli online și școli acasă, unde învață fiecare ce și cum crede că e mai bine. Se simte însă nevoia unui sistem unitar, iar schimbarea în educație e inevitabilă și probabil cea mai importantă și uluitoare de până acum.

 

Mihaela Doina Radulescu
follow me

Mihaela Doina Radulescu

managing editor at 24life.ro
Jurnalist, cu experiență de peste 20 de ani în presă (BBC București, revistele Viva! și Avantaje), vă invit să vă bucurați de un jurnalism de calitate (interviuri, reportaje, știri, documentare) și promovare inteligentă (PR, copywriting, creative writing), de data asta pe 24life.ro. Motto: ”Life is an experiment. The more experiments you make the better”
Mihaela Doina Radulescu
follow me

Latest posts by Mihaela Doina Radulescu (see all)

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.