10 locuri distruse de turismul de masă în Europa (partea 2)

10 locuri celebre din Europa care suferă din cauza turismului de masă și ce măsuri au luat localnicii (continuare)

6. Orășelul Hallstatt, Austria

Hallstatt este o localitate în Alpii austrieci, locuită de 900 de oameni, dar vizitată de 1 milion de turiști pe an. „Avem o mulțime de vizitatori pe termen foarte scurt, care vin pentru câteva ore”, a spus un localnic la BBC. „Asta nu e bine pentru cei care trăiesc aici.” O reporteră de la Insider a observat cum turiștii obsedați de selfie-uri distrug orașul. Unele reședințe private sunt invadate de turiștii care intră pe proprietate în căutarea unghiului perfect pentru fotografie.

Hallstatt, foto: Rahat Ali, pexels.com

În ciuda clădirilor frumoase și a peisajului natural minunat, e dificil să te bucuri de ele, spune reportera. „M-am pomenit căutând un spațiu liniștit, disperată să găsesc un loc unde să nu mă izbesc de nimeni. E un oraș incredibil, de care nu te poți bucura din cauza turiștilor, care fotografiază continuu”. Administrația orașului a anunțat că va reduce numărul curselor de autobuz care ajung în oraș, pentru a stăvili turismul.

7. Monumentele din Roma, Italia

Cetatea eternă pare să-și clatine eternitatea sub povara turiștilor. Scările din Piața Spaniei, ajunse celebre în 1953, după ce au apărut în „Vacanță la Roma” cu Audrey Hepburn, au fost multă vreme în suferință. Milioanele de turiști au dat năvală și, după zeci de ani, cele 135 de trepte spaniole au devenit de nerecunoscut sub stratul de gunoaie, valuri de vin roșu și… gumă de mestecat. În 2016, orașul a cheltuit 1,7 milioane de euro pentru a curăța și restaura scara. Apoi guvernul italian a interzis statul pe scară. Cei care se încumetă să se așeze pe trepte riscă o amendă de 250-500 euro.

Roma, Colosseum, 2010. foto: MDR

Nici ruinele Colosseumului nu au o situație mai bună. Evident, construcția nu se bucură de grandoarea pe care o avea la deschidere, în anul 80 d.Ch. Iar cele aproape două mii de ani de existență nu i-au protejat structura. Cu atât mai puțin turiștii, care au fost surprinși mutând sau încercând să fure pietre din monument și imprimând graffiti pe stâlpii de susținere. Un exemplu din 2017 este cel al unui turist din Ecuador, care a fost surprins în timp ce își grava numele familiei pe zidurile amfiteatrului roman, vechi de 2000 de ani.

Ca reacție la acțiunile de vandalism ale turiștilor, edilii au impus amenzi consistente, asemănătoare cu cele din Veneția. Tarabele cu suveniruri aflate în zone turistice au fost desființate, de la 1 ianuarie 2020. Decizia încearcă de evite aglomerările turistice formate în preajma obiectivelor. Au fost mutate 17 standuri, inclusiv de la Pantheon, Fontana di Trevi, Treptele spaniole, Piazza Navona. Șefa consiliului local a menționat că tarabele sunt incompatibile cu decorul și „distrug imaginea Romei” și au fost scoase pentru „a proteja moștenirea culturală și arhitecturală a capitalei”.

8. Orașul Amsterdam, Olanda

Cine n-a fost la Amsterdam, măcar o dată în viață? Orașul e punctul de întâlnire al tuturor curselor aeriene care unesc estul cu vestul lumii și nordul cu sudul. O destinație populară de vacanță pentru turiștii amatori de muzee, diversitate culturală, dar mai ales de distracții și petreceri. Din păcate, aceștia distrug orașul. În 2019 18,5 milioane de turiști au vizitat orașul, iar numărul este așteptat să crească la 23 de milioane până în 2025.

Amsterdam amenință să se transforme în a doua Veneție, oraș definit de turism, unde localnicii s-au retras către periferie sau au părăsit cu totul zona. În Amsterdam, chiriile exorbitante din centru au alungat chiriașii locali, pe termen lung, înlocuindu-i cu turiștii pe termen scurt, la prețuri mult mai avantajoase; spațiile micilor magazine și ateliere locale au fost preluate de cafenele, restaurante și magazine pentru turiști. Arhitectura locului se schimbă, în centru masele compacte de turiști fac imposibilă deplasarea cu bicicleta, care pentru amsterdamezi este vitală. Orașul e mai murdar, foarte aglomerat, ambulanțele se deplasează cu greu la destinație, ca și poliția.

Edilii reacționează cum pot, încercând să stăvilească invazia turistică, fără să pună, deocamdată, interdicții. Au restricționat activitatea Airbnb, astfel încât site-urile de închirieri să nu poată face mai mult de 4 oferte în același timp și să nu poată închiria de mai mult de 60 de zile pe an.

În decembrie 2018, au scos celebrul simbol turistic, literele uriașe vopsite în roșu și alb I amsterdam, montate în fața clădirii Rijksmuseum, după acuzația că acestea promovează turismul de masă. E adevărat, apăreau în toate pozele turiștilor, care nu ratau niciun selfie cu literele. Prin scoaterea lor, administrația locală a sperat să reducă aglomerarea turistică în zonă.

Eu în Amsterdam în 2010, cand simbolul orașului (vizibil în planul 2, partea din dreapta a imaginii) exista încă, în fața Muzeului Rijks

În 2019, au închis celebra piață de flori Bloemenmarkt, o altă atracție turistică ce se bucura de mare popularitate. Piața exista de pe vremea când magazinele își primeau marfa livrată direct de pe ambarcațiunile ce o transportau pe canal, dar între timp cele mai multe au renunțat la flori și s-au transformat în tarabe și gherete de suveniruri ieftine. Michael Saarlos, ultimul dintre floriști, spune că afacerea s-a degradat din cauza turiștilor, care se opreau în grupuri mari pentru poze în fața florăriei, împiedicând accesul localnicilor la flori.

9. Barcelona, Spania

Oraș la țărmul Mediteranei, cu o climă perfectă, cu bulevarde străjuite de palmieri și străduțe pietruite, mărginite de o arhitectură celebră. Un oraș cu 1,6 milioane de locuitori, e vizitată anual de 32 de milioane. Imaginați-vă cum te înghesui cu plimbăreții pe Rambla, în plin sezon. Cu 18500 de locuitori pe kilometru pătrat, Barcelona este deja un oraș supraaglomerat. Valul de turiști transformă locul în cutie de sardele. Din cele 32 de milioane de turiști înregistrați anual, jumătate vin cu vaporul. Poluarea nu e legată neapărat de numărul turiștilor, cât de faptul că ajung cu toții în același timp. E ca un val uriaș, care ia cu asalt La Rambla, Sagrada Familia, Parcul Guell, Piața La Boqueria.

Barcelona, 2007, Parcul Guell. Se poate observa încă de pe-atunci cât era de aglomerat. Foto: MDR

Barcelona are cel mai mare port la Mediterana, ceea ce îi aduce și cele mai mari vase de croazieră. În 1990, 115 000 de pasageri acostau la țărm. În 2017, numărul lor era de 1,7 milioane, ieșind din 9 terminale. În 2019, orașul își câștiga nedorita faimă de „cel mai poluat port din Europa”.

„Turiști, plecați acasă!” vezi scrijelit pe zid, indiciu al disperării celor care locuiesc aici. În 2017, barcelonezi mascați au atacat un autobuz turistic și un hotel, cu mesajul „El Turisme Mata Els Barris” – turismul ne distruge cartierele.

Detaliu din Sagrada Familia (stanga) si Casa Batlo (dreapta), proiectate de Gaudi. Barcelona, foto: MDR

Protestele n-au rămas fără reacție. Guvernul local a restrâns acordarea de licențe pentru cazare turistică și a introdus noi reguli pentru a micșora numărul închirierilor private pe termen scurt. În Parcul Guel în zona de monumente, nu sunt admise mai mult de 400 de persoane în același timp. La Sagrada există mai multe birouri de bilete și un serviciu de rezervare online, pentru a reduce aglomerația. Obiectivele turistice și-au schimbat regulile, pentru a stăvili distrugerile provocate de vizitatori. La Bouqueria, o piață publică, a interzis accesul a mai mult de 15 persoane odată. Înainte de asta, turiștii blocau traficul ca să facă poze, provocând întreruperi în activitatea normală a pieței. Ca de obicei și ca peste tot, măsurile au mulțumit pe unii, au incomodat pe alții, iar majoritatea le consideră minore și fără efecte importante în turismul barcelonez de masă.

10. Monumentul de la Stonehenge, Marea Britanie

După cum vedeți, n-am scris de Londra, capitală cu tradiție de sute de ani în comerț și turism. Este vorba despre un loc mai puțin cunoscut în urmă cu câțiva ani, care își datorează popularitatea recentă misterului cu care a fost înconjurat în documentare și relatări online. Stonehenge este un monument preistoric, aflat în Wiltshire, Anglia, la 3 km vest de orașul Amesbury. El este compus dintr-un cerc de blocuri uriașe din piatră (înalte de aprox 4 m) așezate vertical și cântărind 25 de tone. În interiorul inelului exterior se află încă unul, mai mic. Întregul monument, acum în ruine, este aliniat către răsărit, astfel încât razele soarelui să îl străbată la un anume unghi, la solstițiul de vară. Arheologii cred că a fost construit între anii 3000 și 2000 îCh., monumentul fiind considerat simbol cultural britanic. Proprietate a coroanei engleze, este unul dintre cele mai importante monumente din Anglia și din lume.

Stonehenge, foto Kris Schulze, pexels.com

În 1986, a intrat în patrimoniul UNESCO. Valoarea culturală, istorică și mai ales aura de mister care îl înconjoară (să fie oare doar marketing?) au atras ca un magnet multe mii de turiști anual, din toată lumea. Din păcate, aceștia reușesc în 2-3 ani ceea ce nu au reușit ploile, vântul, soarele, de-a lungul a mii de ani: să-l fărâmițeze! Fiecare vrea să atingă pietrele preistorice, eventual să-și ia câte o amintire din ele, astfel încât încercările de restaurare nu au mai reușit să-i refacă acuratețea istorică. Când monumentul a fost deschis prima oară publicului, în 1977, vizitatorii aveau permisiunea de a se plimba printre pietre și chiar să le urce, cu frânghii. În 1977 frânghiile au fost îndepărtate, din cauza unor eroziuni majore. Blocuri uriașe de piatră, ce au rezistat timpului câteva mii de ani, sunt în pericol de distrugere… turistică.

În prezent, vizitatorii nu mai au voie să atingă pietrele și le pot privi doar de la o oarecare distanță. Măsurile s-au dovedit a fi eficiente, dar numeroasele căi de acces din zonă reprezintă în continuare o amenințare la adresa integrității monumentului.