De ce ne e teamă de cancer? Pentru că e o boală letală, căreia nu-i cunoaștem cauza, evoluția și finalul. Cauzele sunt diverse și combinate, studiile au identificat mai multe chimicale cu mare potențial cancerigen, iată 5 dintre ele ascunse chiar în bucătăria noastră.
1. Apa de la robinet
Tratarea apei cu clor duce la apariția a două tipuri de compuși organici halogenați periculoși pentru sănătate. Lucreția Pavkov și colaboratorii („Dezinfecția apei cu clor, factor de risc pentru formarea unor compuși cancerigeni și unele posibilități de interceptare a acestora în scop profilactic”) citează studiile Eschembrenner și Mills, care au constatat pe animalele de laborator efectul cancerigen al unora dintre acești compuși. Studii epidemiologice realizate în SUA sugerează o asociere între nivelurile de compuși organici halogenați (trihalometani) din apa potabilă și incidența cancerului. Liliana Ursu și colaboratorii („Aspecte sanitare privind conținutul în trihalometani al apei potabile distribuită populației prin sistem centralizat”) citează o analiză pe 30 de studii epidemiologice în lume care a ajuns la concluzia că există o corelație directă între apa clorinată și creșterea riscului de cancer colorectal.
Apa din rețea mai poate fi poluată cu un compus (MTBE) adăugat în benzină pentru a-i crește cifra octanică (înlocuiește tetraetilul de plumb), care poate ajunge în apă și are efect toxic și cancerigen. Apa din rețea mai poate conține impurități: radon, fluoruri, arsenic, fier, cupru, plumb, nitrați, azbest, erbicide, pesticide, clor, detergenți, sulfat de aluminiu, microorganisme.
SOLUȚIA: Apa de robinet fără clor, sterilizată cu ozon sau cu ultraviolete; apa minerală plată din surse controlate, în ambalaje de sticlă pentru consum
2. Grătarul pe cărbuni
Știu că atacăm un subiect tabu la români, dar adevărul e că grătarul pe cărbuni. care generează foc direct spre alimente e periculos pentru sănătate. Arderea cărbunilor emană substanțe toxice care, odată cu fumul, contaminează și alimentele. Acestora se adaugă și cele formate prin arderea grăsimii scurse din carne. Prepararea cărnii la grătar și arderea la suprafață a cărnii duce la formarea de hidrocarburi aromatice și amine heterociclice cu potențial cancerigen.
SOLUȚIA: Un grătar mai puțin amenințător este cel care generează căldură excentric (din lateral), cum e grătarul „papuc” care direcționează spre alimente căldura flăcării de aragaz.
3. Cuptorul cu microunde, ambalajele din plastic și aluminiu
Cuptorul cu microunde e folosit de persoanele grăbite (și mai puțin preocupate de propria sănătate) și în unele în baruri, patiserii, fast-food-uri pentru încălzirea sau prepararea rapidă a produselor „ready made”. Din păcate, alimentele încălzite la cuptorul cu microunde sunt devitalizate și nehrănitoare și suferă transformări „nenaturale”, dăunătoare sănătății. În plus, recipientele în care se află mâncarea (biberoane, boluri din policarbonat sau PET) pot emana compuși extrem de toxici în cuptorul cu microunde.
Recipientele din plastic eliberează (mai ales prin încălzire la flacără sau soare) bisfenol –A și ftalați, componente ale materialului plastic periculoși pentru sănătate și care cresc riscul cancerelor hormono-dependente
Tot din ambalaje, folii de copt și și vase de gătit putem ingera aluminiu, care crește riscul bolii Alzheimer și îmbolnăvire de cancer. Aluminiul mai poate ajunge în organism prin consumul de cafea solubilă sau lapte praf. Sau folosind deodorante/antiperspirante cu aluminiu.
SOLUȚIA: Gătește doar cuptoare cu flacără sau electrice, în vase din inox, sticlă termorezistentă sau ceramică; folosește la copt doar hartie non adezivă, nu folie din plastic sau aluminiu; evită ambalajele de plastic în general și mai ales nu le expune la căldură (flacără, soare etc)
4. Zahărul rafinat
Zahărul rafinat forțează pancreasul endocrin să producă o cantitate mare de insulină într-un timp foarte scurt, epuizându-l și îmbolnăvindu-l, ducând la apariția diabetului de tip 2, o boală metabolică foarte gravă.
Un studiu realizat în SUA, Japonia și 20 de țări din Europa (S.Seely, Diet and Breast Cancer, the possible connection with sugar consumption) arată că nivelul zahărului în sânge este un factor important în creșterea incidenței cancerului de sân, în special la femeile în vârstă.
Interesant este faptul că abundența alimentară calorică în general crește riscul de cancer. S-a observat în laborator că animalele înfometate nu fac tumori. Un bolnav cu cancer de colon, în plină cură de chimioterapie, își triplează riscul de metastaze consumând carbohidrați rafinați (făină albă, zahăr) în asociere cu grăsimi saturate și proteine animale. Cu cât zahărul e mai rafinat, cu atât efectele lui nocive sunt mai puternice.
SOLUȚIA: Sortimente de zahăr mai puțin rafinate (turbinado, brun demerara, muscovado) care aau un conținut ridicate de melasă, o culoare închisă și aromă specifică. Îndulcitori naturali din suc de trestie de zahăr (sucanat), miere (atenție, nu la temperaturi mai mari de 40 grade Celsius, când devine toxică) și șteviozida (o substanță extrasă dintr-o plantă de origine sud-americană, stevia rebaudiana, de 300 de ori mai dulce decât zahărul).
5. Sarea
Un studiu realizat în Potugalia (Salt Intake and Gastric Cancer Risc, British Journal of Cancer) a demonstrat efectul oncogen al abuzului de sare. În studiu au fost evaluați 122 de bolnavi cu cancer gastric, comparativ cu 649 de cazuri martor. Concluzia studiului a fost că un aport ridicat de sare crește riscul de cancer gastric. De asemenea, a fost remarcată și relația dintre sărurile nitrice (din mezeluri) și incidența cancerului gastric.
Sarea rafinată din comerț are peste 95,5% NaCl (clorură de sodiu), restul aditivi precum ferocianură de potasiu și de sodiu, antiaglomeranți. În România sarea de masă e obligatoriu iodată artificial. Acest tip de sare industrială super-rafinată duce la hipertensiune arterială, maladii vasculare, osteoporoză, calculi renali și biliari, gută, artrite și artroze, obezitate, celulită și cancer.
SOLUȚIA: Alimentele (carne, ouă fructe, legume, lactate etc) conțin în mod natural o cantitate de sodiu care ne asigură necesarul zilnic. Așadar, soluția ar fi să adaugăm cât mai puțină sare în alimente și doar sare „integrală”, care mai conține, pe lângă clorură de sodiu, minerale benefice sănătății. Așa este sarea gemă din munții Himalaya (culoare trandafirie, nu conține iod); sare Sandling (din Austria) asemănătoare sării de Himalaya; sare marină brută de Guerande (Bretagne) care mai conține mult magneziu, calciu și fier, natural iodată.
Surse: Pavel Chirilă, Mădălina Popescu, Cristela Georgescu – Nu hrăni cancerul!; Gh Mencinicopschi, Biblia alimentară și Revoluție în bucătărie
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments