7 tipare de gândire – ți le recunoști?

Știai că o luăm la dreapta dacă suntem dreptaci și la stânga dacă suntem stângaci? Că rămânem cu prima impresie, chiar dacă știm că e greșită? De ce acționăm într-un anume fel sau în altul? Există 7 tipare de gândire, imposibil de explicat, dar recunoscute de psihologi, care arată că, de fapt, nu facem ce vrem, ci cum suntem programați…

1. Martori la un furt, femeile remarcă gesturile și înfățișarea femeii căreia i s-a furat poșeta, bărbații sunt gata să ofere detalii despre hoț.

Se pare că femeile și bărbații codează diferit informația: femeile își amintesc mai multe detalii decât bărbații și le păstrează în memorie mai mult timp. În plus, conform unui studiu realizat de Qi Wang, profesoară la Universitatea din Cornell, femeile își plasează amintirile în context relațional și de interacțiune socială, mai mult decât bărbații.

2. Așteptările ne deformează realitatea. Cu alte cuvinte, suntem subiectivi.

Educația și cunoștințele pe care le obținem de-a lungul vieții ne influențează felul în care percepem lumea. Un experiment recent a demonstrat că, puși în situația de a aprecia greutatea unui om despre care nu știau nimic, subiecții studiului au greșit cu câteva kilograme în plus când li s-a spus că e camionagiu, și cu câteva kilograme în minus când li s-a spus că e balerin. Pe de altă parte, oamenii au mereu impresia că sunt imparțiali și se mândresc cu această calitate, chiar și atunci când li se dovedește contrariul.

3. Dacă nu găsim ceea ce căutăm, suntem făcuți să renunțăm rapid.

Uneori, acest ”obicei” poate fi fatal. La 100 de mamografii studiate, radiologii nu găsesc o tumoare decât în 0,3% din cazuri. Această concluzie ar trebui să fie fericită, dacă nu ar avea și o consecință nefastă: negăsind ceea ce caută în majoritatea cazurilor, medicul le ratează și pe cele care există, de fapt. Verificând radiografiile pacienților diagnosticați cu cancer pulmonar, medicii de la Clinica Mayo au făcut o descoperire sinistră: 90% dintre tumori erau vizibile în radiografiile făcute cu luni și ani înainte de diagnostic, dar nedepistate de radiologi, pur și simplu.

4. Rămânem fixați pe prima impresie, chiar dacă știm că ar putea fi greșită.

Trei studenți din patru cred că e mai bine să-ți păstrezi răspunsul inițial la un examen decât să-l schimbi cu altul, despre care crezi că ar putea fi corect. La fel cred și majoritatea profesorilor, spun studiile. Aceleași studii spun și că cele mai multe modificări la un test sau examen se fac de la greșit la corect și că cei care își modifică răspunsurile obțin, de obicei, rezultate mai bune. Paradoxal, credința că trebuie să-ți asculți primul impuls persistă chiar și după ce oamenii află despre rezultatul acestor cercetări.

Stock5. Când cauți un loc liber, ia-o la stânga

Studiile au demonstrat că mâna cu care scriem ne indică și direcția preferată de mers. Aflați la o intersecție, dreptacii sunt tentați să o ia spre dreapta, stângacii spre stânga. Stângacii fiind în număr mai mic decât ceilalți, cozile din stânga sunt și cele mai scurte (într-un magazin cu mai multe case de marcat).

6. Când nu știm ce să facem, preferăm să nu facem nimic.

S-a constatat că oamenii se simt mai responsabili față de o acțiune decât pentru o non-acțiune. Dacă e să greșească, oamenii preferă să nu facă nimic, decât să acționeze greșit, deși lipsa acțiunii ar putea fi cel puțin la fel de greșită.

7. Despre sine, numai de bine! Ne amintim numai faptele de laudă și ne amplificăm calitățile.

Un studiu a arătat că ne amintim mai ușor notele de 10 decât cele de 4 și că, în general, avem despre noi o părere mai bună decât o susține realitatea. Rugați să-și amintească notele din liceu, un grup de studenți la Universitatea Wesleyan, Ohio, 89% și-au amintit de nota 10 și numai 29% de nota 5, iar 79 din 99 de studenți și-au umflat notele. Peste ani, părinții își amintesc despre copiii lor doar în termeni laudativi, uitând cu totul supărările și greșelile, iar pariorii – mai degrabă câștigurile, decât pierderile.

Foto: © Shutterstock

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.