Apa noastră: câtă apă bem şi din care?

Fiecare cu apa lui, spun specialiștii. Ştiai că există o memorie a apei băute în primii ani de viață, care ne influențează alegerea ulterioară a apei preferate?…

foto: pexels

Bea apă înainte să-ţi fie sete. Senzația de sete apare la primele semne de deshidratare. Iar deshidratarea nu e bună, pentru că poate duce la manifestări de furie, depresie, dureri articulare, migrene, dureri de stomac, de spate, ulcer, lipsă de energie și chiar confuzie. Retenția de apă apare când organismul încearcă să compenseze lipsa apei din sistem. Oboseala cronică a fost legată de deshidratare.

Câtă apă bem?

Experții nu s-au pus încă total de acord, dar în general recomandă 2,5 litri/zi, respectiv 8-9 pahare de apă pe zi pentru femei și 13 pahare de apă pentru bărbați – care au o greutate corporală mai mare. Un litru provine din mâncare, restul de 1,5 litri din apă, acesta fiind și motivul pentru care cele mai utilizate volume pentru ambalarea apelor minerale naturale sunt sticlele PET de 1,5 litri – necesarul zilnic de apă pentru o persoană. În cazul persoanelor active sau aflate la mari altitudini, nevoia de apă crește. American College of Sports Medicine recomandă să bem ½ litru de apă cu 2 ore înainte de sesiunea de sport și la intervale regulate în timpul efortului.

Funcția respiratorie singură are nevoie de 500 ml – 1 litru de apă pe zi. Adulții pierd aproximativ 12 căni de apă pe zi prin transpirație, respirație și urină. Conform datelor Institutului American de Medicină, femeile însărcinate au nevoie de 3 litri pe zi, iar mamele care alăptează – până la 4 litri de lichide, zilnic.

Ca să verifici dacă bei suficientă apă, verifică culoarea urinei: ea trebuie să fie limpede și galben cât mai deschis. Dacă e închisă la culoare, nu bei destul.

apa de băut - câtă şi din care

Ce apă?

Apa de la robinet. Clorinarea a devenit metoda standard de dezinfecție a apei potabile în SUA și Europa Occidentală în 1904. O suta de ani mai târziu, ea este folosită în continuare în unele țări, printre care și România, unde apa de la robinet este tratată și dezinfectată cu clor gazos. Acesta poate afecta funcționarea tiroidei, spune Dr Mencinicopschi. Mare parte din clor se combină cu materia organică (prin fierbere) și duce la formarea unor compuși periculoși (trihalometan și acizi haloacetici) cu potențial cancerigen demonstrat pe animalele de laborator. În țările civilizate, clorinarea apei de la robinet a fost înlocuită cu ozonarea, o modalitate modernă de a neutraliza bacteriile potențial periculoase din apă, fără efecte secundare.
Apa din fântână poate conține doze mari de nitrați, proveniți din spălarea de către apa de ploaie a nitraților de la suprafață (îngrășăminte) care au ajuns în solul freatic sau deversarea apelor urbane. De aceea, e bine ca sursa să fie analizată și monitorizată în timp.

Apele îmbuteliate

Apa de izvor poate proveni din una sau mai multe surse subterane, dar condițiile de calitate nu sunt la fel de stricte ca cele impuse apei minerale naturale. Termenul de „apă de izvor este strict definit și reglementat doar în UE, unde reprezintă circa 20% din din comerțul cu apă îmbuteliată.
Apa de masă este o apă obișnuită, provenită din surse subterane (foraj) sau de suprafață (râuri, lacuri) sau pur și simplu rețeaua de apă potabilă, care nu trebuie menționate obligatoriu pe etichetă și care suferă o tratare prealabilă procesului de îmbuteliere.
Apa minerală naturală este apa pură microbiologic, care își are originea într-o pânză freatică sau un zăcământ acvifer subteran și care provine dintr-o sursă exploatată prin emergențe naturale sau foraje. Spre deosebire de apa de izvor sau apa de masă, apa minerală naturală e bogată în minerale, trebuie să fie lipsită total de contaminanți și îmbuteliată la sursă, fără a fi în vreun fel tratată în vederea dezinfectării sau schimbării compoziției originare. Este singurul aliment care necesită recunoaște națională și europeană, reglementată și controlată cu strictețe.

Apele minerale pot fi plate (cu mineralizație scăzută) sau carbogazoase, care sunt mediu sau puternic mineralizate. Pot fi acide, neutre sau bazice, natural carbogazoase, îmbogățite cu dioxid de carbon de la sursă, decarbogazificată etc.

Unele ape minerale au efect curativ: facilitează digestia, altele stimulează funcțiile hepato-biliare, pot avea efect diuretic sau laxativ, etc. Studii recente realizate de specialiști din SUA și Marea Britanie au demonstrat statistic faptul că incidența bolilor cardiovasculare esre mai scăzută în zonele în care se bea apă minerală cu conținut ridicat de bicarbonat de calciu și magneziu.

La ce temperatură?

Apa foarte rece blochează digestia și percepția aromei apei. Degustătorii rafinați spun că apa minerală trebuie consumată la temperatura sursei. Apele îmbuteliate românești (printre cele mai bune din Europa) au la sursă temperaturi între 6 și 16 grade Celsius. Cu cât apa îmbuteliată are un conținut mai mare de CO2, cu atât se recomandă o temperatură de consum ceva mai ridicată, dar nu mai mari de 17 grade Celsius.

Bau-baul cu nitrații din apa minerală

S-a tot discutat în ultima vreme despre pericolul nitraților din apa de băut, dar nu e cazul să-ți faci griji dacă bei apă minerală, fie ea plată sau carbogazoasă, îmbuteliată în România. Niciuna din apele de la noi nu prezintă risc din punctul de vedere al concentrației de nitrați, 96% dintre ele fiind sigure inclusiv pentru sugari!

Un nou născut de 3 kg are un consum zilnic acceptat de nitrați de 11,1 mg/l, în timp ce la un adult de 60 kg el crește la 222 mg/l. Așadar, adulții și copiii mari pot bea fără niciun pericol pentru sănătate o apă care conține 50mg/l nitrați. Pentru sugari, criteriul de siguranță a fost stabilit la o apă cu un conținut de nitrați de max 15 mg/l. În Germania și Italia a fost stabilită o valoare maximă de 10mg/l pentru apele minerale naturale care pot fi folosite în alimentația sugarilor și au acest lucru menționat expres pe etichetă. Avem și în România astfel de ape. Una dintre acestea este Aquatique, de exemplu, lansată de Romaqua Group, în 2007, de la un izvor provenit din Valea Spumoasă în zona Bușteni, Parcul Natural Bucegi, de la altitudinea 1.100 metri. Conținutul scăzut în minerale în general și puritatea originară o recomandă pentru hrana bebelușilor. O menționez pentru că are cea mai scăzută concentrație de sodiu dintre apele autohtone, ceea ce o recomandă și în dietele hiposodice ale celor care suferă de afecțiuni renale sau hipertensiune arterială. Mai multe despre apele minerale naturale recomandate în alimentația copiilor găsiți în Ghidul Apelor Minerale Naturale.

Cea mai bună apă minerală, plată sau carbogazoasă

Fiecare cu apa lui, spun specialiștii. Pentru nou născuți și copii, ideală este apa plată oligominerală cu un conținut scăzut în azotați. Tinerii în creștere și femeile peste 45 de ani ar putea bea o apă cu conținut mai ridicat în calciu, necesar sistemului osos. Nu și dacă ai tendința de a forma pietre la rinichi, când ar fi bine să alegi o apă cu mai puțin calciu sau siliciu (în funcție de mineralul stocat renal). Sportivilor, după efort prelungit sau la temperaturi ridicate sau celor care transpiră abundent le este recomandată o apă cu un conținut mai ridicat de minerale, pentru remineralizare rapidă și compensarea pierderilor de săruri de sodiu. Dimpotrivă, celor care suferă de hipertensiune arterială au nevoie de ape cu foarte puțin sodiu (su 50 mg/l) iar cei care suferă cu inima ar fi bine să bea o apă cu mult magneziu.

foto: pexels

Unii nutriționiști recomandă alternarea mai multor tipuri de apă minerală. Studiile au demonstrat că există o memorie a apei băute în primii ani de viață, care ne influențează alegerea ulterioară a apei preferate. Gusturile diferă și de la o nație la alta, astfel că în Germania peste 75% din consumul de apă minerală e reprezentat de cele carbogazoase puternic sau mediu mineralizate, față de numai 10% cât reprezintă acest segment în Spania, de exemplu.

În România anului 2011 s-au consumat în medie 58 litri apă minerală/cap de locuitor, peste media consumului din Europa de Est și deasupra țărilor nordice, dar sub consumul din țări cu tradiție din vestul Europei (Italia, Germania, Franța, Belgia). 95% din apa noastră minerală e ambalată în PET, 5% în butelii de sticlă.

Borsec este liderul de necontestat al pieței de profil, urmat de Dorna, Bucovina, Perla Harghitei, Izvorul Minunilor, Izvorul Harghita, Poiana Negri, Tușnad, Zizin, Biborțeni etc. La noi a crescut tendința de consum a apei ambalate în PET, asta probabil și din pricina prețului mai redus decât cele în recipiente de sticlă, dar și a comodității transportului.

Și pentru că tot am ajuns la plastic versus sticlă, vă reamintesc că apa din butelii de sticlă e mai sigură pentru sănătate, întrucât plasticul PET-urilor degajă compuși toxici la temperaturi ridicate (depozitate la soare sau în preajma unor surse de căldură) care pot contamina apa conținută în ele.