A plecat din România acum 10 ani, a călătorit și locuit în mai multe state ale lumii. Astăzi, Radu Dumitrașcu e stabilit la Amsterdam, de unde ne scrie despre avantajele vieții în Olanda și ce îi lipsește din țară…
Radu Dumitrașcu locuiește în Amsterdam, unde lucrează în Comunicare și Relații Publice. A plecat din România în 2005, în Suedia, la studii, apoi a stat câțiva ani în Statele Unite și Italia. Experiența lui de expat român în diverse țări ale lumii e destul de cuprinzătoare, motiv pentru care Radu e cel mai în măsură să aprecieze avantajele altor culturi, dar și ce a lăsat în țară. Vă invit să-i citiți povestea:
După mai mulți ani în care m-am mutat întâi cu studiile și serviciul de câteva ori, în 2012 mi s-a oferit o slujbă în Amsterdam. La momentul respectiv locuiam în Republica Democrată Congo – și pentru că mă aflam într-o zonă care devenea din ce în ce mai periculoasă, decizia de a mă muta în Olanda nu a fost prea grea. În Congo securitatea era precară, făcându-mi munca aproape imposibilă, așa că revenirea în Europa mi s-a părut o idee bună.
După cei câțiva ani petrecuți în Congo, totul mi s-a părut foarte ușor în Amsterdam: pistele pentru bicicliști, transportul în comun, șamd. Mai fusesem în Amsterdam, deci nu au fost prea multe surprize. Limba nu a fost o problemă, pentru că aici aproape toată lumea vorbește engleza. La serviciu, limba de lucru este tot engleza.
Deseori merg la serviciu cu bicicleta, peste 40 de km, din Amsterdam până în Leiden.
Cât despre români și felul în care sunt percepuți în alte țări, sincer să fiu, nu prea îmi pun problema. Nu pentru că nu îmi pasă, ci pentru că știu că multe sunt create de mass media și sunt adesea eronate, chiar dacă uneori au poate un sâmbure de adevăr. Orice generalizare va face cuiva o nedreptate. În Amsterdam am fost oprit și percheziționat de poliție pentru că alergam pe stradă în timpul unui meci de fotbal vara trecută, în timpul Cupei Mondiale, moment când se întâmplau multe spargeri sau altercații în Amsterdam (cum mi-au spus ulterior prietenii olandezi). Cred că juca Olanda atunci, iar poliției olandeze i s-a părut curios că eu alergam pe stradă, în loc să mă uit la televizor! Și-au dat seama că au făcut o greșeală când le-am arătat câteva documente – dar a fost totuși un moment destul de ciudat, pentru că lângă mine opriseră două mașini de poliție. Am simțit că le era teamă de mine, iar eu doar mă grăbeam să ajung undeva. Sunt sigur că așa se simt mulți conaționali, însă din păcate, chiar în România. Mă refer aici la românii de alte etnii, vizați de rasism și prejudecăți la ei acasă. Eu am trecut foarte ușor peste episodul de aici. Când locuiam în Congo, eram deseori oprit de poliție sau armată, care îmi cereau bani sau țigări… Totul e relativ.
În Amsterdam îmi plac pistele de bicicliști și faptul că poți ajunge absolut oriunde în Olanda cu bicicleta. Deseori merg la serviciu cu bicicleta – peste 40 de km, pentru că locuiesc în Amsterdam, iar serviciul e în Leiden. Îmi place că Amsterdamul este foarte bine conectat cu restul lumii și se poate ajunge ușor aproape oriunde în lume – aeroportul din Amsterdam este unul dintre cele mai mari din Europa. Nu îmi place foarte tare vremea: plouă des și mult, verile sunt foarte scurte, iar iernile sunt lungi, întunecate și ploioase. Din nefericire, datorită încălzirii globale, probabil că vom avea din ce în ce mai multă ploaie. Aici nu prea mai există nici un loc neatins de om, nu ai unde să mergi ca să fii înconjurat complet de natură.
Nu mă simt deconectat de țară și nu am impresia că trebuie să mă întorc, pentru că, de fapt, nu am plecat complet niciodată
Asta îmi lipsește din țară – natura. Nu toată lumea știe că în România avem cea mai mare pădure virgină din Europa și două treimi din carnivorele mari care se mai găsesc în Europa sunt în Carpații noștri. Delta Dunării este cea mai mare zonă umedă din Europa, un loc absolut magic, care trebuie conservat și apreciat. Europa de Vest a fost industrializată și și-a pierdut natura, dar România încă mai are zone sălbatice, care din păcate sunt sub presiunea despăduririlor ilegale sau a unui tip de dezvoltare care nu ia în considerare conservarea și protejarea acestor zone unice.
Vin des în România, de câteva ori pe an. Țin legătura cu familia și prietenii și sunt la curent cu se întâmplă acasă. Nu mă simt deconectat de țară și de aceea am impresia că nu trebuie să mă întorc, pentru că, de fapt, nu am plecat complet niciodată…
Foto: Radu Dumitrașcu
- Monet, pentru prima dată în România, la MNA Cluj - October 11, 2024
- Royal Passport Day vine cu 40% discount pe 15 octombrie - October 11, 2024
- Jacheta de aviator reinventată și alte noutăți în colecția de toamnă Primark - October 11, 2024
Comments