Câmpul magnetic și credința

Poate părea o glumă, dar e cât se poate de real. Un studiu realizat recent de psihologii de la Universitatea din York (UK) împreună cu o echipă de la UCLA (California) a demonstrat un fapt uluitor: câmpul magnetic (de o anumită intensitate) ne scade credința în Dumnezeu și ne crește toleranța față de imigranți, de exemplu, reducând negativismul și preconcepțiile împotriva acestora.

Dr Keise Izuma, autorul studiului, a lucrat în colaborare cu o echipă de la Universitatea din California (UCLA) la realizarea unui experiment inedit care folosește stimularea magnetică transcranială, o modalitate sigură pentru participant, prin care acestuia i se „deconectează” temporar zone specifice din creier. Cercetătorii au țintit girusul medial frontal, o zonă a creierului localizată aproape de suprafață, la câțiva centimetri de partea frontală, care este asociată cu detectarea problemelor și declanșarea reacției de răspuns.

Image courtesy of cooldesign at FreeDigitalPhotos.net

În cadrul studiului, jumătate din participanți au fost supuși unei „proceduri” false, de tip placebo, fără niciun efect asupra creierului, cealaltă jumătate a primit un impuls magnetic de o anume intensitate, suficient să scadă/anuleze activitatea zonei cerebrale urmărite. Apoi toți participanții au fost rugați să răspundă la întrebări legate de moarte, credințe religioase și sentimentele lor față de imigranți.

Cu cât mai credincios, cu atât mai intolerant

Rezultatele publicate în revista Social Cognitive and Affective Neuroscience arată că persoanele cărora li s-a deconectat temporar această zonă a creierului au semnalat o scădere cu 32,8% a credinței în Dumnezeu, Îngeri și Rai și s-au declarat cu 28,5% mai toleranți față de imigranții care le-au criticat țara.

Dr Izuma: „Oamenii apelează adesea la ideologie atunci când sunt obligați să facă față problemelor de viață. Am vrut să aflăm dacă zona de creier responsabilă de rezolvarea problemelor concrete, cum ar fi depășirea unui obstacol fizic, este implicată și în rezolvarea problemelor de ordin abstract, cum sunt cele care țin de ideologie. Am ales să le amintim participanților despre moarte, întrucât în cercetări anterioare am descoperit că oamenii apelează adesea la religie pentru a face față conceptului morții. Așa cum ne-am așteptat, atunci când zona cortexului medial frontal își încetează temporar activitatea, oamenii sunt mai puțin înclinați să folosească religia ca alinare în fața morții.” Înainte de experiment cu toții și-au declarat convingerile religioase.

În ce privește cele naționaliste, studiul a arătat că stimularea magnetică asupra creierului avut cel mai mare efect asupra reacțiilor negative la adresa imigranților. „Credem că genul de critici aduse de persoane pe care le percepem ca fiind din afară, sunt considerate un fel de amenințare ideologică”, spune dr Izuma. „Iar un mod de a răspunde la astfel de amenințări este acela de a-ți crește propriile valori de grup și investiția emoțională în ele, de unde și reacția puternic negativă la astfel de critici. Când zona de creier responsabilă cu detectarea și răspunsul la amenințări a fost temporar scoasă din funcțiune, reacția la opiniile critice și autorii lor a fost mult scăzută ca intensitate, mai puțin negativă și mai puțin motivată ideologic.”

Dr Colin Holbrook, de la UCLA, autorul raportului, a adăugat: „Rezultatele sunt surprinzătoare, importante și susțin ideea că mecanismele creierului responsabile de răspunsul la o situație considerată periculoasă sunt aceleași cu cele care produc reacțiile ideologice. Mai sunt necesare cercetări amănunțite ale fenomenului, pentru a înțelege exact cum se produce acesta.”

Este uluitor pentru cercetători că folosim aceeași porțiune de creier pentru a decide cum sărim un buștean aflat în drum sau cum să rezolvăm problema imigrației.

Sursa: Izuma K, et al. Neuromodulation of Group Prejudice and Religious Belief. Social Cognitive and Affective Neuroscience. 2015.

Mihaela Doina Radulescu
follow me
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.