Studii recente au stabilit că înălțimea camerelor, poziționarea ferestrelor, numărul de uși și alte elemente de construcție ale unei clădiri au o influență covârșitoare asupra funcțiilor cerebrale și sănătății ocupanților. Cum deosebim un spațiu favorabil de casa care ne îmbolnăvește? Dragoș Cîrneci, specialist în neuroștiințe, ne arată cum putem acorda tipul de activitate cu încăperea în care o desfășurăm ca să obținem performanțe superioare și o sănătate mai bună.
foto: pexels
Ideal ar fi ca arhitectura locului să fie gândită de la bun început în acord cu destinația clădirilor și ocupanții lor. Dacă însă acest lucru nu e posibil, prof dr Dragoș Cîrneci ne învață cum să adaptăm spațiul disponibil la nevoile și confortul nostru.
1. Înălțimea camerei
N-o să credeți, dar înălțimea încăperii ne afectează modul de gândire! Un studiu realizat în 2007 la Universitatea din Minnesota a stabilit că tavanul înalt e potrivit gândirii abstracte, iar cel jos – gândirii pragmatice. În cadrul studiului 100 de persoane repartizate în încăperi înalte de 2,4 respectiv 3 metri și au fost rugate să împartă pe categorii, la alegere, 10 sporturi aflate pe o listă. Participanții la studiu din camera cu tavane înalte au ales categorii mai abstracte decât cei din camerele cu tavane joase. Acestea din urmă sunt potrivite concentrării pe detaliu. „Dacă vreau să fiu vigilent și să nu greșesc la calcule – dacă sunt un contabil, de exemplu”, spune prof Cîrneci, „ideal e să lucrez în camere cu tavane joase. În camere înalte s-ar putea ca gândurile să-mi zboare și să nu reușesc să mă concentrez pe detaliu. Dacă sunt manager de exemplu și vreau să iau decizii strategice, să am viziune, să văd în viitor, am nevoie de o încăpere înaltă și boltită.”
2. Priveliștea contează
Dacă te-ai mutat de la oraș la țară sau în suburbii, ai făcut o mișcare înțeleaptă, în primul rând pentru copii. Și nu doar pentru că spațiul verde e bun pentru relaxare și joacă, dar și pentru atenție! Un studiu realizat la Universitatea Cornell în 2000 a cuprins copii cu vârsta între 7 și 12 ani, testați înainte și după ce familia a schimbat locuința. Cercetătorii au evaluat panorama la care aveau acces locatarii în casa veche și în cea nouă. Copiii care au avut acces la peisaje cu mai multă verdeață au avut și cele mai mari creșteri la testele standard de atenție.
foto: pexels.com
Cu vedere spre parc
Un alt experiment a demonstrat că elevii de liceu ale căror ferestre de dormitor dădeau spre spații verzi – pădure, parc – aveau un nivel de atenție și concentrare mult mai bun decât cei care vedeau pe geam construcții, șosele sau parcări. Un alt studiu realizat în 2001 la Universitatea din Illinois pe 96 de copii cu ADHD a demonstrat o ameliorare importantă a simptomelor după ce copiii au fost lăsați să petreacă mai mult timp în aer liber cu grade diferite de spațiu verde.
„Copiii cu ADHD (diagnosticați ca atare) care au acces la peisaje naturale și spații verzi demonstrează scoruri mai ridicate pe anumite tipuri de jocuri și un grad mai înalt de atenție, cu reducerea simptomelor tipice bolii”, spune dr Cîrneci. Orice element artificial obosește creierul (inclusiv al adulților sănătoși), în timp ce pajiștea verde induce relaxare. Principiul înghesuirii mai multor clădiri de birouri pe un spațiu restrâns nu aduce decât avantaje financiare imediate, dar în timp afectează concentrarea celor care muncesc în ele. Același principiu este valabil și în cazul birourilor «open space» atât de utilizat în corporații – o hală imensă în care 200 de oameni muncesc cot la cot părea un concept foarte bun la început. Era mai ieftin și presupus a fi «pro-social», adică să favorizeze comunicarea dintre ocupanți. N-a fost așa. Dimpotrivă, acest gen de spațiu obosește și duce la conflicte între oameni. Foiala permanentă distrage atenția, zumzetul continuu obosește mental, etc. Revenind la ferestre și la perspectiva pe care o avem de la ele, s-a observat că elevii care învață în clase care dau spre un peisaj natural (parc, pomi, pajiște) aflat la minim 15 metri distanță de clădire au scoruri mai bune la vocabular (corectează în special defectele verbale), arte și matematică.”
Cu vedere spre autostradă și alte clădiri
foto: pexels.com
Concluzia trasă în 2009 de specialiștii de la School Design & Planning Laboratory de la Universitatea din Georgia este că elevii din clase care au ferestre spre grădini, munți și alte elemente naturale obțin note mai mari decât cei care nu au luxul acestor priveliști minunate.
3. Prea multe uși?
În cadrul unui experiment realizat la Universitatea Notre Dame în 2011, participanții au fost rugați să ridice un obiect de pe o masă și să îl pună pe alta, de pe care luau apoi alt obiect. Obiectele nu erau duse „la vedere”, ci într-un rucsac. Din când în când, conducătorii studiului îi rugau pe participanți să spună ce obiect duceau în spate. Răspunsurile au fost cu mult mai lente și mai slabe (greșite) la cei care erau obligați să ducă pachetul dintr-o cameră în alta decât la cei care se mișcau în aceeași cameră. Cu cât mai multe uși traversau, cu atât uitau mai repede ce aveau în rucsac.
„Dacă ai ieșit pe coridor, există o șansă mare ca mintea să ți se reseteze, să obosească mai repede și să uiți ce făceai”, spune dr Dragoș Cîrneci. „Un spațiu care te obligă să treci prin mai multe încăperi îți afectează memoria de lucru și te obligă la un efort mental mai mare să îți amintești ce făceai înainte să ieși pe ușă, cu efect direct asupra productivității. Este un fenomen verificat, ni se întâmplă tuturor.”
4. Lumina alb albastră sau galben portocalie?
O campanie specializată în construcția de structuri eficiente energetic a adunat rezultatele testelor la calculat și citit a peste 21.000 de elevi de școala primară din 3 state: California, Washington și Colorado. Folosind fotografii, planuri arhitectonice și deplasări la fața locului, cercetătorii au evaluat cantitatea de lumină naturală care intra pe geam în fiecare din cele 2.000 de săli de clasă. Rezultatele au arătat că elevii din clasele cele mai luminoase au progresat cu 26% mai rapid la citit și cu 20% mai rapid la matematică într-un singur an decât cei din clasele cu cea mai puțină lumină naturală (Heschong Mahone Group, 1999).
Spații vitrate mari în camera de zi, pentru cât mai multă lumină naturală.
Într-un studiu publicat în 2008, de cercetătorul Rixt F Riemersma-van der Lek de la Institutul olandez pentru Neuroștiință și echipa sa au selectat aleator 6 din 12 case pentru pensionari din Olanda unde au fost instalate sisteme suplimentare de iluminare, până la 1.000 de lux. În celelalte 6, lumina era mai mult mai slabă, în jur de 300 lux. În cadrul testelor realizate o dată la 6 luni timp de 3 ani și jumătate, locatarii clădirilor mai bine iluminate au demonstrat un declin cognitiv cu 5% mai mic decât ocupanții celorlalte 6 clădiri, în care lumina era mai slabă.
Și lungimea de undă (culoarea) luminii contează. Cercetătorii recomandă leduri cu lumină alb-albastră și fluorescentă în clădiri ziua, pentru a declanșa sistemul circadian al ocupanților și a le păstra mintea alertă și trează. După apusul soarelui avem nevoie de lămpi și becuri cu lumină galben-portocalie, pentru a nu interfera cu evoluția naturală a sistemului circadian nocturn către relaxare și somn (Centrul de Cercetări pentru Iluminare al Institutului Politehnic Rensselaer)
După apusul soarelui avem nevoie de lămpi și becuri cu lumină galben-portocalie, pentru a nu interfera cu evoluția naturală a sistemului circadian nocturn către relaxare și somn (Centrul de Cercetări pentru Iluminare al Institutului Politehnic Rensselaer) foto: pexels.com by RODNAE Productions
5. Lumina puternică în dormitor predispune la obezitate
Un studiu recent realizat la Universitatea din Oxford (2013) și finanțat de Breakthrough Breast Cancer și Institute of Cancer Research a găsit o legătură clară între intensitatea luminii din dormitoare pe timpul nopții și riscul de obezitate sau supraponderalitate la femei. Se știe că lumina influențează direct secreția de melatonină și hormoni care reglează apetitul. Așadar, dormitorul trebuie să fie mult mai întunecos decât celelalte camere, dacă vrei să dormi bine și să ai un apetit moderat. Un dormitor cu ferestre largi prin care intră lumina străzii sau a lunii e frumos, dar nu prea sănătos.
„Lumina solară reglează capacitatea la efort, în special în sarcini dificile”, spune prof Dragoș Cîrneci. Lumina naturală are efecte benefice, care țin de mecanismele antioxidante și de reparare a celulei. În timpul zilei avem nevoie de lumină naturală sau lumină artificială în spectrul luminii naturale, alb-albastră, care îndeamnă la creativitate și menține vigilența creierului. Dar vigilența nu e bună seara. Dacă vrei să te relaxezi și să te decuplezi, ai nevoie de cât mai puțină lumină, iar această să fie în culori calde (galben-portocalie), nu reci (alb albastră). De aceea ecranele monitoarelor (tabletă, laptop, smartphone) nu sunt recomandate seara, mai ales copiilor. Ferestrele în dormitor e bine să fie mai discrete, situate cât mai departe de pat și cu draperiile trase.”
6. Camera roșie sau albastră?
Image courtesy of sumetho at FreeDigitalPhotos.net
Image courtesy of sumetho at FreeDigitalPhotos.net
Psihologii au fost întrebați de-a lungul timpului: Ce culoare îmbunătățește performanțele creierului și receptivitatea la reclame? Roșie sau albastră?
Fă bilanțul contabil în camera joasă și roșie, brainstorming-ul în camera albastră cu boltă, exercițiile fizice în sala portocalie/galbenă și dormi în camera verde.
Un studiu realizat la British Columbia în 2009 are răspunsul: camerele vopsite în roșu îmbunătățesc performanța în activitățile orientate pe detaliu, cum ar fi memorarea și corectarea textelor, cu 31% față de ambientul albastru. În mod similar, în activitățile creative, ca de pildă brainstormingul, albastrul a stimulat participanții să aibă rezultate de două ori mai bune decât în mediul roșu. Alte studii susțin că verdele are un efect relaxant, în timp ce galbenul și oranjul susțin energia și entuziasmul.
Copiii și bătrânii, cel mai susceptibili la mediu
Cel mai ușor observabile influențe ale formei și culorii spațiului asupra minții sunt cele la bătrâni și copii.
S-a constatat că dacă se ține seama de aceste elemente de construcție și design în unitățile de îngrijire pentru pacienții de Alzheimer, aceștia demonstrează un nivel redus de anxietate, agresivitate, izolare socială, depresie și psihoze (Hearthstone Alzheimer Care, Lexington MA, 2003).
De asemenea, designul interioarelor este responsabil de o variație de 10-15 procente în notele obținute de elevi la testele de matematică (Universitatea din Georgia, 2001)
Când ne îmbolnăvește clădirea?
Înălțimea, dimensiunile și dispunerea ferestrelor, ușile, lumina și culoarea au o influență semnificativă asupra performanțelor noastre, comunicării, nivelului de relaxare sau de stress. Dacă destinația încăperii (activități de învățare, muncă creativă, exercițiu fizic, socializare, somn etc) nu este potrivită cu influența pe care o exercită încăperea asupra creierului în mod natural – apare stresul. Iar stresul cronic poate schimba ADN-ul celular și modifica activitatea sistemului imun, făcându-l incapabil de a face față infecțiilor sau traumatismelor de orice fel. Astfel apare inflamația cronică (au demonstrat studii recente conduse de mai multe universități americane). S-a stabilit că inflamația cronică este legată de o mulțime de afecțiuni, de la banalele dureri de cap sau în gât până la boli cardiovasculare, depresie și cancer.
Dr Dragoș Cîrneci: „Un mediu neprietenos poate fi periculos pentru sănătate, pe termen lung. Ne poate îmbătrâni prematur și ne afectează sistemul cardiovascular și imunitar, inclusiv neuroinflamația poate apărea pe fond de stress cronic.”
Dragoș Cîrneci este doctor în Psihologie, specialist în Neuroștiințe și aplicațiile lor în sănătate și societate. E lector universitar în neuropsihologie clinică la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie-Sociologie. Îl mai găsiți pe http://dragos-cirneci.blogspot.ro/
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments