Căsuțe Kalman, gemuri și vin – idei de antreprenoriat în vremuri de criză

Vara, când nu construiește căsuțe Kalman, Dana face gem și dulceață de fructe din propria livadă; iarna, croșetează. Antreprenoriatul e o misiune grea în vreme de criză, dar Dana și Marcel își împlinesc un vis: „pentru noi e mai puţin o afacere, cât modul prin care putem să facem lucrurile care ne plac la nebunie”.

Numele Dana-Laura Olteanu e sinonim cu cel al căsuțelor Kalman – căsuțele pentru copii, construite artizanal din lemn, finisate și vopsite cu substanțe non toxice. În 2007, Dana a schimbat jobul din asigurări la București pentru unul în antreprenoriat în Harghita, la casa moștenită de la bunici, unde a pornit, împreună cu partenerul ei, afacerea cu căsuțe din lemn pentru copii.

În 7 ani au construit căsuțe pe pământ și în copaci, podețe din lemn și foișoare. Am întrebat-o pe Dana cum le merge afacerea și ce fac ea și Marcel iarna, când sezonul e mort pentru căsuțe. Așa am aflat povestea antreprenoriatului lor:

Casuțe Kalman, Dana și Marcel

Marcel e cu partea creativă și realizarea căsuței, Dana se ocupă de vopsit și finisaje.

Ne-ar plăcea să lucrăm mai mult

Afacerea merge bine. E loc şi de mai bine, dar asta e situaţia. Este un trend staţionar şi sperăm să rămână aşa, să nu devină descendent, că ne-ar părea rău. De fapt, pentru noi e prea puţin o afacere, este practic modul nostru de a face lucruri care ne plac la nebunie. Construcţia fiecărei căsuţe e o provocare pentru noi, un proiect în care ne implicăm trup şi suflet, la care lucrăm cu drag câteva săptămâni, trăind tot timpul cu anticipaţie bucuria copilului pentru care pregătim căsuţa, iar asta e mai presus de cifre, planuri si bugete. Ne-ar plăcea să lucrăm mai mult, dar suntem conştienţi că de câţiva ani deschidem un drum în acest domeniu, iar piaţa este încă în formare şi în creştere. Criza a venit când abia începeam să ne luăm avânt, aşa că nu ştiu cum ar fi fost dacă nu am fi trăit vremuri de criză…

Căsuțele au nevoie de timp, dedicație și migală

O căsuță Kalman e gata în 3 săptămâni. Montajul se face la fața locului, într-o zi. Durata de construcţie a unei Căsuţe Kalman este destul de mare, pentru că avem nevoie de timp să şlefuim şi să vopsim fiecare bucată de lemn, pe fiecare parte, de câte 3 ori, şi apoi să lăsăm totul să se usuce. Şi ridicarea construcţiei durează, dar să prelucrăm și să netezim toate suprafeţele lemnoase înainte de a le asambla în pereţii căsuţei, asta e cel mai migălos. Lemnul este un material viu, dar nu este chiar «prietenos» pentru copii. În forma brută are o mulţime de aşchii şi asperităţi, în care cei mici se pot răni sau îşi pot agăţa hainele. Noi îl pregătim pentru joaca micuţilor şi îl şlefuim cu grijă până când toate suprafeţele devin complet netede. Cei mai mici clienţi ai noştri poartă pamperşi şi avem o mare responsabilitate pentru joaca lor în siguranţă, fără să se înţepe sau să se agaţe când pun mânuţele oriunde pe suprafaţa căsuţei.

Am construit puţin mai mult de 10 căsuţe şi un foişor. Pe unele le-am expus la târguri pentru copii, pentru altele am primit comenzi. Nu e nici mult, nici puţin, dacă ţinem cont că e o activitate de sezon și că fiecare construcţie durează cel puţin 3 săptămâni. Nu lucrăm decât o Căsuţă o dată, implicaţi amândoi total, de la început până la livrarea ei. De două ori, a fost câte un an în care nu am avut nicio comandă, imediat după începutul crizei. Ne dorim să lucrăm şi în anotimpul rece, pentru căsuţe pe care să le livrăm de Crăciun, dar încă nu am avut o astfel de comandă.

Clara e preferata copiilor

Cel mai căutat model este cel cu verandă, iar Căsuţa Clara este preferata copiilor şi a părinţilor, deopotrivă. De asemenea, culoarea verde este aleasă cel mai frecvent, în detrimentul altora pe care le-am propus clienţilor, care preferă verde, culoarea mediului natural în care este aşezată căsuţa. Şi modelul Ayan este solicitat, tot pentru că are verandă şi este şi mai spaţios decât Clara, deci se potriveşte copiilor mai mari sau mai multor fraţi.

În toate căsuţele mai mari montăm o măsuţă rabatabilă la perete şi câteva scăunele, pentru încântarea copiilor, care adoră să-şi creeze micul spaţiu personal de joacă. Le oferim o căsuţă „la cheie”, în care ei să-şi aducă doar jucăriile preferate, adaugând detaliile de decorare pe care le preferă. Pot să-şi pună un covoraş, perdele, alte mici obiecte de mobilier sau rafturi, sau o mini-bucătărioară, cum şi-a organizat o fetiţă pe veranda căsuţei ei… Imaginaţia copiilor nu are limite, iar noi le oferim spaţiul lor personal, pe care şi-l doresc pentru a crea un întreg univers de joacă acolo, folosindu-şi creativitatea şi inventivitatea.

În căsuţele mai mici, pe care le-am construit la grădiniţă, nu am pus mobilier, ca să lăsăm năzdrăvanilor mai mult spaţiu înăuntru. Apoi, ei au propriile lor scăunele în grădiniţă şi le place să le aducă în interiorul Căsuţei.

Am învățat să-mi înving fricile

Am început cu paşi mici, am fost pionieri în acest domeniu şi am învăţat din mers. Oamenii au avut încredere în noi şi mă bucur că ne caută persoane care apreciază valorile în care noi credem şi munca pe care o depunem. Am luat decizii bazându-ne pe bun-simţ, pe încredere, am vrut să avem relaţii bune cu colegii, la fel ca şi cu clienţii. Suntem o echipă mică, dar inimoasă şi câştigăm admiraţia persoanelor care ajung să ne cunoască.

Marcel e partea aventuroasă din echipă, eu eram conservatoarea, precauta, dar am învăţat în anii ăștia să-mi înving frici, să accept provocări, să încerc să gândesc rapid sub stres şi să caut soluţii când credeam că ele nu mai există. Marcel răspunde oricărei provocări şi mă atrage în proiecte pe care trebuie să le ducem la capăt, iar asta n-aş schimba niciodată. El a acceptat să facem un foişor (care s-a dovedit cea mai dificilă construcţie a noastră), tot el a vrut să construim şi căsuţe în copac, de care cred că eu m-am bucurat cel mai mult, văzând ce a ieșit din mâinile noastre!

Anul trecut, în aprilie, pe o ploaie mocănească şi un frig pătrunzator, în Iaşi, făceam ultimere retuşuri la Căsuţa Ayan pe care o montaserăm toată ziua alături de tăticul fetiţei, micuţa proprietară. Pregăteam împreună cadoul-surpriză pentru aniversarea ei de a doua zi, şi l-am întrebat: „O să vă bucuraţi de Căsuţă?” Iar tăticul m-a privit uşor contrariat de întrebare şi a răspuns: „Să fiţi sigură că o să ne bucurăm de ea, din tot sufletul!” Dacă, vreodată, nu voi mai fi sigură că suntem pe drumul cel bun, amintirea răspunsului acelui tată îmi va da confirmarea, să nu mă mai îndoiesc niciodată.

Încă nu am recuperat investiţia. Am început să lucrăm cu scule semiprofesionale şi acum, mai avansaţi în meserie şi mai siguri pe noi, trecem la scule performante, drept pentru care mai mereu găsim câte ceva ce ni s-ar potrivi, noutăţi care ne-ar îmbunătăţi procesul de lucru. Facem investiţii care se adaugă celei iniţiale, deci mai avem până să le recuperăm.

Îmi place foarte mult să fac cumpărături in magazinele de bricolaj şi în cele cu materiale de construcţii, mă amuz să fiu singura femeie din raionul cu şlefuitoare, fierăstraie si şurubelniţe electrice, alegând preocupată de caracteristicile lor tehnice…

Gemuri, dulcețuri și tricotaje

Lucrez înconjurată de bărbaţi, aşa că îmi prinde bine să nu uit de îndeletniciri feminine. Croşetatul e o veche dragoste de-a mea, de care nu am timp să mă ocup aşa cum aş dori. Am prins totuşi un răgaz în ultimele săptămâni şi am croşetat câteva miniaturi, ca o propunere pentru mărturii de botez la fetiţe (pentru început).

DIGITAL CAMERA DIGITAL CAMERAAm lucrat rochiţe cât degetul, baveţici minuscule şi chiar şi un pulover miniatural, alcătuind un fel de trusou liliputan de fetiţă. Le-am pus pe Facebook, au plăcut foarte mult şi am vândut câteva ca mărţişoare, dar e greu de spus dacă asta e o oportunitate de afaceri, mai ales că nu mai am timp şi de ele… Mi-ar plăcea sa fac cândva o pătură croşetată stil “patchwork”, dar cred că trebuie să aştept până la pensie!

Vara, fac gemuri din fructele din grădină. Avem mere, coacăze, vişine, zmeură, prune, de când eram eu mică, plantate de bunicul. Am mai pus şi noi coacăze, agrişe, meri, pruni, vişini, peri, să vedem ce o mai ieşi. Bunicii mei făceau vin de coacăze si am început şi noi să producem acum câţiva ani, ajutaţi de un vecin în vârstă, care face şi el.

Rețete originale

Avem fructe destule in grădină, dar cumpăr şi de la piaţă, pentru dulceaţa de lapte iau lapte de la văcuţa vecinei mele, deci am tot timpul materie primă direct de la sursă. Fac doar cantităţi mici de gem, nu am nevoie de prea multe fructe. Cum îmi place mult să migălesc, pregătesc miez de nucă prăjit la cuptor și curăţat complet de pieliţele amărui. Merge perfect în gemul de mere, de gutui, de portocale sau de prune… le dă un gust unic, căruia nu poţi să-i reziști!

Primesc comenzi de la prietenii mei si am un mic magazin on-line pe Facebook, unde-mi promovez tot timpul bunătăţile la borcan: Danika – Pasiuni şi meştereli (https://www.facebook.com/danikamestereli)

Sunt produse naturale, cărora nu le adaug conservanţi, pe care le fac în cantităţi mici, cu migală şi cu drag. Din toamna trecută am început să fac şi gemuri fără zahăr, pe care le îndulcim doar cu suc natural de mere, obţinut prin presarea merelor din pomii noştri. Este foarte căutat pentru copii sau pentru persoanele care au hotărât să elimine zahărul din alimentaţie.

La Târg, cu bunătățileAm să fac în continuare şi gemuri în borcane pe care sa le decorez ca mărturii pentru nuntă, pentru botez sau chiar pentru petreceri în familie, mi se pare o idee foarte atrăgătoare, care va prinde din ce în ce mai mult, pe măsură ce oamenii se întorc la valorile tradiţionale moştenite de la bunici, la produsele naturale, din grădină.

Am făcut gem de mere cu nucă prajită şi scorţişoară – după o reţetă inventată de mine, apoi fac gem de căpşuni şi gem de vişine pe care le aromez cu puţin vin de coacăze – la propunerea lui Marcel, sortimente care se bucură de mare succes. Vara fac gem de zmeură din grădină, gem de caise şi gem de nectarine pe care le decojesc, ca să iasă un preparat fin, fac dulceaţă de lapte (“dulce de leche”) foarte apreciată odată ce este gustată, fac gemuri de coacăze roșii si negre, de la noi din grădină. Am făcut şi sirop de scorţişoară, care poate fi pus în cafea sau ca topping pe prăjituri sau îngheţate, gem de portocale (pe care le curăţ complet de pieliţele albe) în care adaug nucă prăjită şi scorţişoară, gem de gutui cu nucă prajită şi scorţişoară, gem de struguri cu nucă prajită şi scorţişoară, dulceaţă de banane. În general gemuri deosebite, cu arome încântătoare și gust irezistibil…

Gemurile fără zahăr sunt deosebit de apreciate. Fac gem de prune sau gem de struguri îndulcite cu suc natural de mere în care pun şi scorţişoară, să fie atât de gustoase încât să fie savurate şi de cei mai mici consumatori.

Cu gândul la copii

Eu nu am copii, Marcel are o fiică din căsătoria lui anterioară și un nepoţel de un an şi jumătate. Iubim foarte mult copiii, avem doi fini în Harghita şi prieteni cu copii şi ne place să ne strângem cu toţii, să ne jucăm cu cei mici, să râdem împreună şi tot ce facem – căsuţe sau gemuri – e cu gândul la copii, la siguranţa şi sănătatea lor.

Indiferent ce fac, am numai căsuţe in cap. Îmi place foarte mult să mă implic în fiecare proiect în parte, de la începuturile cu planuri, desene şi calcule pe hârtie şi până la capăt, când invităm micuţul proprietar să işi ia în primire căsuţa pe care şi-a dorit-o.

Ca să începi o afacere, e nevoie de puțină inconștiență, multă voință, muncă fără preget și răbdare

Nu aş putea da sfaturi cuiva care îşi doreşte să deschidă o afacere. Cred că ţine puţin şi de inconştienţă, dar mai ales de foarte multă voinţă, muncă fără preget şi răbdare.

Avem o viaţă împărţită, locuind o parte din an în Bucureşti şi una în Harghita, unde am vrea să ne retragem, cândva. Vrem să ne dedicăm mai mult timp vieţii în aer liber, să ne lucrăm grădina, să ajungem să ne gospodărim singuri, să ne bucurăm de traiul simplu, de aer curat şi de vecinătatea oamenilor buni care ne înconjoară acolo.

Dacă aş lua-o de la capăt, nu cred că am face lucrurile diferit. Vom construi căsuţe în continuare, poate pentru copiii copiilor pentru care am lucrat cândva. Ne place prea mult să împărtăşim din bucuria noastră când le facem, ca să nu aducem această bucurie cât mai multor micuţi. Vom continua să facem cu siguranţă şi gemuri naturale şi siropuri, şi vinuri, sau cât mai multe bunătăţi obţinute din roadele grădinii. Suntem o echipă imbatabilă şi căutăm mereu provocări cărora să le facem faţă!

24life.ro
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.