Ce boli previne cartoful

De când cu dietele sărace în carbohidrați, cartoful și-a pierdut popularitatea și locul de la masă. Noi studii susțin că umilul cartof e plin de vitamine și substanțe nutritive benefice – vezi ce boli previne cartoful și cum trebuie consumat.

Moda legumelor în culori tari – cu cât mai colorate, cu atât mai bine pentru sănătate, a aruncat în umbră cartoful cel albicios, despre care toată lumea crede că e lipsit de vitamine și substanțe nutritive. Conținutul ridicat în amidon i-a atras reputația că îngrașă, lucru care i-a speriat pe supraponderali și i-a determinat să scoată cu totul cartofii din dietă. Și rău au făcut, spun unii cercetători. Cartoful e plin de vitamine, minerale și fitochimicale care alungă bolile și sunt benefice organismului uman. Câtă vreme nu-l mâncăm procesat cu grăsimi, la temperaturi înalte și cu sare din belșug.

foto: pexels

Un cartof mediu conține 164 calorii, 0,2 frame grăsime, 0 colesterol, 37 grame carbohidrați, 4,7 gr fibre și 4,3 gr proteine. În plus, această porție de cartof mai conține calciu – 2% din necesarul nostru zilnic, vitamina C, fier, vitamina B6, magneziu și potasiu, fosfor, folat, colină și zinc. Cartofii neprocesați au foarte puțin sodiu (13 miligrame, mai puțin de 1% din cantitatea de sare recomandată pe zi).

Cartofii mai conțin acid alfa lipoic, responsabil cu transformarea glucozei în energie. Unele studii au demonstrat că acidul alfa lipoic ajută la controlul glicemiei, are efect vasodilator și protector împotriva retinopatiei diabetice și distrugerii țesutului nervos. Quercitina, un flavonoid care se găsește în coaja cartofului, are proprietăți antiinflamatoare și antioxidante.

Fierul, fosforul, calciul magneziul și zincul conținute în cartofi contribuie la sănătatea oaselor. Potasiul, calciul și magneziul scad în mod natural tensiunea arterială. Potasiul, vitaminele C și B6 susțin funcționarea inimii, împreună cu conținutul scăzut de colesterol și ridicat de fibre. Vitamina B6 previne creșterea nivelului de homocisteină, un compus agresiv pentru inimă și vasele de sânge.

Colina din cartofi e bună pentru somn, mușchi și memorie și contribuie la reducerea inflamației cronice.

Cartoful conține folat, cu rol în sinteza și refacerea DNA-ului, prevenind astfel mutațiile celulare și apariția de celule canceroase. Consumul de fibre e legat de un risc scăzut de cancer colorectal.

Contrar reputației lui de aliment care îngrașă, cartoful poate dimpotrivă, să ajute la slăbit, datorită conținutului mare de fibre, care duc la apariția rapidă a senzației de sațietate, reduc apetitul și ajutând astfel la un consum mai mic de calorii. Cartoful e o sursă importantă de vitamina B6, care joacă un rol important în metabolism, transformând carbohidrații și proteinele în glucoză și aminoacizi, mai ușor de utilizat pentru producerea energiei.

Cum sunt cartofii buni de mâncat

Cartofii trebuie să fie tari, sănătoși, neprocesați și neîmpachetați. Urmăriți mai ales să nu aibă semne de încolțire sau pete verzi! Acestea din urmă indică prezența în cartof a unui compus toxic, numit solanină, care duce la probleme circulatorii și respiratorii, dureri de cap, crampe musculare și diaree.

Păstrați cartofii la 7-10 grade Celsius, la loc întunecos, în pivniță sau pe balcon. Nu în frigider, unde amidonul din cartofi poate fi convertit în zahăr și emană un miros neplăcut. Țineți cartofii departe de ceapă, pentru că se strică reciproc. Ideal ar fi să îi consumați cu tot cu coajă, spălați și periați sub jet de apă.

Studiile arată că, supuși la temperaturi peste 120 de grade Celsius, cartofii produc acrilamidă, o substanță chimică găsită în materialul plastic, cleiuri, vopsele și fumul de țigară, cu rol în apariția cancerului. Acrilamida are proprietăți neurotoxice și efecte negative asupra sănătății reproducerii. Cartofii prăjiți și chips-urile conțin niveluri ridicate de acrilamidă și sare, motiv pentru care ar fi bine să evitați prăjirea. Cartofii sunt buni și sănătoși preparați la cuptor sau prin fierbere în apă, ca garnitură împreună cu alte legume sau ca meniu de sine stătător, budincă, musaca, etc.

Surse: David Grotto, 101 Alimente care îți pot salva viața; Ferran Adria, Valentin Fuster și Josep Corbella, Bucătăria sănătății, Manual pentru o bună nutriție; Taylor & Francis., “Lose the weight, not the potatoes, study says”, ScienceDaily. ScienceDaily, 22 October 2014