Cel mai uluitor efect al mișcării fizice practicate zilnic

Știm deja că sportul reglează greutatea corporală, tensiunea arterială, metabolismul, nivelul de colesterol și insulină. Studiile au demonstrat că activitatea fizică frecventă ne protejează de cancer, ne sporește randamentul intelectual și rezistența oaselor. Dar cel mai uluitor efect al mișcării fizice asupra organismului s-a descoperit la nivel celular.

sport

Activitatea fizică practicată cu regularitate, nu neapărat la intensitate mare, reduce colesterolul bun și îl mărește pe cel rău, reduce nivelul trigliceridelor în sânge și tensiunea arterială. Reglează activitatea insulinei și reduce riscul de diabet, reduce semnificativ riscul unui infarct sau accident vascular cerebral.

Anticancerigen

Sportul reduce riscul apariției cancerului (de colon, de sân, pulmonar, endometrial). Nu se cunoaște exact modul în care sportul previne îmbolnăvirea de cancer, s-au lansat mai multe ipoteze: de exemplu, că activitatea fizică ar controla mecanismul imunitar, inhibând dezvoltarea celulelor cancerigene. Sau poate că efectul antiinflamator al practicării sportului previne formarea celulelor tumorale. Sau poate că reglarea insulinei previne cancerul. S-ar putea să fie efectul cumulativ al tuturor acestor acțiuni cel care ne protejează de boală.

Sporește memoria și randamentul intelectual

S-a mai observat că practicarea exercițiilor fizice în mod frecvent îmbunătățește starea psihică (antidot împotriva depresiei și anxietății) și chiar randamentul intelectual. Studiile arată că în aceleași condiții de stres, persoanele sedentare sunt mai stresate decât cele active. Efectul anti-stres nu apare imediat. La experimentele pe șoareci, apare după 3-6 săptămâni de exercițiu fizic regulat. Nu se știe după cât timp apare protecția împotriva anxietății în cazul oamenilor care fac sport, dar se știe sigur că persoanele care fac aerobic tolerează mai ușor situațiile de stres în comparație cu persoanele sedentare.

S-a mai observat că activitatea fizică îmbunătățește randamentul intelectual, indiferent de vârstă.  Nu se știe exact mecanismul, dar copiii fizic activi obțin rezultate mai bune decât cei sedentari la testele de percepție, memorie, inteligență, verbale sau matematice. Și la vârstnici s-a observat că memoria și orientarea în spațiu se îmbunătățesc prin activitate fizică aerobică practicată 3-5 zile pe săptămână. Activitatea fizică aerobică construiește noi rețele neuronale, favorizând capacitatea de învățare, memoria și randamentul intelectual.

Păstrează sănătatea oaselor

Efectele de păstrare a tinereții creierului se regăsesc la întreg organismul: inima, plămânii, mușchii și oasele. Oasele ajung la puterea lor maximă în jurul vârstei de 20 de ani. După aceea, nu se mai pot întări, ci doar încetini declinul. Dacă în timpul anilor de creștere nu consumăm suficient calciu și vitamina D, la finalul adolescenței ne trezim cu un schelet vulnerabil, predispus la fracturi, poate nu la 30 de ani, dar la 60 cu siguranță. Oasele pot fi stimulate să-și păstreze calciul prin antrenament fizic. Dar nu orice antrenament. S-a observat de exemplu că cicliștii și înotătorii profesioniști au mai puțin calciu în oase decât fotbaliștii sau alergătorii. Explicația? Unii se antrenează suportându-și pe picioare propria greutate, ceilalți – nu. Activitățile care ajută la protejarea oaselor, în special a articulației șoldului, sunt acelea în care picioarele suportă greutatea corpului – mersul, alergatul, dansul, urcatul scărilor, baschetul, tenisul. Dintre toate, săritul e rege la menținerea calciului în oase. Înotul, în schimb, n-are niciun efect în păstrarea tinereții osoase, chiar dacă e recomandat pentru inimă, circulație și mușchi.

Menține tinerețea celulei și lungimea telomerilor, încetinind ceasul biologic

S-a constatat că lungimea vieții unui om depinde de lungimea telomerilor lui – fragmente de ADN ca niște cilindri care protejează capetele cromozomilor, asemănător capetelor din plastic ale șireturilor de la pantofi. Cu cât telomerii unui om sunt mai lungi, cu atât persoana va trăi mai mult. Din păcate, telomerii se uzează și se scurtează cu trecerea timpului. Vestea bună – s-a demonstrat că le putem încetini distrugerea practicând un sport!

Atunci când au fost comparați telomerii atleților cu ai persoanelor sănătoase dar sedentare, s-a observat că telomerii primilor sunt mai lungi. Mai precis, celulele atleților sunt mai tinere. Diferența nu este evidentă la 20 de ani, când toată lumea are telomeri lungi, indiferent de activitatea fizică. Dar la 40-50 de ani, sportul face diferența. Vârsta celulară a persoanelor active fizic este mult mai mică decât cea a persoanelor sedentare, deși cronologic împart aceeași vârstă.

De aceea persoanele care practică un sport par mai tinere decât cele sedentare, de aceeași vârstă

Un studiu realizat în Germania pe persoane sănătoase cu vârsta peste 60 de ani s-a observat că acelea care nu practicau activități fizice aveau telomerii cu 40% mai scurți decât cele de 20 de ani. În schimb, cele active fizic îi aveau cu numai 10% mai scurți – prin urmare, o viață cu 30% mai lungă! Asta ar explica și de ce persoanele care practică un sport par mai tinere decât cele sedentare, de aceeași vârstă. Nu se știe exact mecanismul prin care o viață activă păstrează integritatea telomerilor, dar rezultatele studiului ne permit să tragem concluzia: activitatea fizică moderată ne menține tineri până la vârste înaintate și ne prelungește viața.

Foto: ©Shutterstock

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.