Ciprian Vîntdevară a pus Bârladul pe harta descoperirilor astronomice

Într-o noapte de februarie a anului 2015, românul Ciprian Vîntdevară, astronom amator din Bârlad, a descoperit o novă roșie luminoasă (a șaptea, alături de celelalte șase identificate de astronomi din lume). Ea se numește MM101 OT2015-1 (din galaxia Messier, tranzient optic). La un an de la descoperire, o echipă de cercetători ruși a publicat un studiu ce explică natura obiectului descoperit de Ciprian – un fost sistem de 2 stele gigante, care au fuzionat dând naștere novei roșii. Deși a fost un eveniment în comunitatea științifică internațională, la noi a apărut atunci doar o știre pe site-ul local al clubului de astronomie. Cum a reușit românul nostru să facă o asemenea descoperire? Aflați citind în continuare…

Ciprian Vîntdevară (stânga) și 3 copii studiind cerul în Tabăra de astronomie Rezervația naturală Bădeana, iulie 2016

Ciprian Vîntdevară s-a născut la Galați, unde a urmat clasele primare și și-a descoperit și pasiunea pentru de geografie și „automat de astronomie, despre care există câteva noțiuni introductive în manualul de clasa a cincea”, cum spune el. Astronomia nu e predată în școli, iar mai târziu Ciprian s-a descurcat cum a putut și a citit ce a găsit prin diverse publicații. A absolvit Geografia Turismului la Galați și a practicat ca amator astronomia la Observatorul astronomic și Planetariul din oraș, unde a fondat Clubul de astronomie Călin Popovici (astronom, astrofizician și geodez gălățean, 1910-1977). Ciprian era student în anul I la geografie, iar în timpul liber scruta cerul și organiza tabere tematice.

Ceea ce face și astăzi, de data asta ca muzeograf la Planetariul și Observatorul astronomic Vasile Pîrvan din Bârlad. „Bârladul se poate număra printre cele mai dotate observatoare din țară”, spune Ciprian. Vă imaginați un dom uriaș, construit pe o înălțime în decor, prevăzut cu o cupolă rabatabilă, care adăpostește un telescop cu apertura de 10 m, cum e cel din Gran Canaria (Spania), cel mai mare observator din lume? Sau cele două telescoape din Mauna Kea (Hawaii), de 9,9 m fiecare?…

Din păcate, realitatea e cu totul alta. Observatorul astronomic din Bârlad se află într-unul din sediile Muzeului Vasile Pârvan, respectiv în clădirea unei foste bănci, undeva în centrul orașului. Telescopul principal, folosit pentru cercetare și cu care Ciprian a descoperit nova roșie, are apertura de 20 cm (adică de 50 de ori mai mică decât a observatoarelor enumerate mai sus) și este montat la punct fix, în aer liber, și protejat de intemperii cu o cabină improvizată. În cabină nu încape decât telescopul, motiv pentru care restul echipamentelor trebuie montate și demontate, de fiecare dată. Toată operațiunea durează cam 30 min-o oră, la începutul și finalul sesiunii de observație. Tot aici există și intrumentele de observație pentru uzul public. Echipamentul este mobil și poate fi scos pe terasă, de unde vizitatorii pot să observe luna, planetele, stelele etc. „Observatoarele care fac cercetare științifică sunt izolate de oraș și de iluminatul artificial”, îmi explică Ciprian. „Dar noi am făcut un compromis, pentru a permite la observator și accesul publicului.”

Ciprian Vântdevară, Ziua internationala a astronomiei 21 aprilie 2018

Ciprian Vântdevară, Ziua internationala a astronomiei, Bârlad, 21 aprilie 2018

De altfel, orarul cu publicul și activitățile clubului de astronomie îi ocupă tot timpul. „Acum lucrăm la programul școlii de vară, ediția a șaptea, care se desfășoară în iunie și are o muncă titanică în spate”, spune Ciprian. La școala de vară pot participa membrii clubului de astronomie, dar și oricine își dorește din publicul obișnuit. Școala durează 4 zile (6-9 iunie) și este un program educațional gratuit. De obicei, are cam 60-70 de cursanți, copii și tineri de toate vârstele. În august (9-14), este anunțată Tabăra de astronomie, care se desfășoară, care în fiecare an, în Rezervația naturală Bădeana (Tutova, jud Vaslui), unde se transportă echipamentele, telescopul, corturi, generator electric, alimente etc. Prioritate la înscrierea în tabără o au membrii clubului de astronomie, la care se pot atașa și membrii altor asociații sau cluburi. Pe toți îi unește pasiunea pentru astronomie, condiția esențială pentru participarea la eveniment, cum îmi menționează Ciprian. Cei care merg în tabără au de obicei peste 18 ani, dar se întâmplă să participe și cei mai mici, împreună cu familia.

Ziua astronomiei, Bârlad, mai 2017

Ora Pământului, Bârlad 2017. Tinerii marchează cu lumânărele pe trotuar, poziția stelelor în constelații

În timp ce vorbim, Ciprian se grăbește să-mi dea toate detaliile, pentru ca la ora 13 are programată o vizită cu un grup anunțat, pentru un spectacol la planetariu – o proiecție de cupolă în incinta planetariului, unde vizitatorii urmăresc o prezentare de boltă cerească și apoi un spectacol prestabilit și un film.” La planetariu, predomină grupurile de copii și elevi. Îl întreb cum reușește să-i atragă în lumea complicată și matematică a acestei științe. „Mergem pe principiul popularizării și promovării, adică le împărtășim partea fascinantă a astronomiei, lectura de boltă cerească, îi învățăm stele, constelații, cum ne orientăm pe cer, cum utilizăm telescopul. Astfel am reușit să atragem noi membrii în clubul nostru.”

Şcoala de vară de astronomie „Descoperă Universul”, ediția a 6-a, Bârlad, iulie 2017

Școala de vară Descoperă Universul, Bârlad, iulie 2017

Care sunt cele mai frecvente întrebări din public? „De obicei întreabă despre extratereștrii și ozn-uri. Unii confundă astronomia cu astrologia și ne întreabă de zodii…” Munca lui Ciprian e binevenită și le deschide celor mici și mari apetitul pentru cunoaștere și studiu. Îl întreb și eu despre viața pe alte planete… „Și o bucățică de piatră, dacă vine din spațiu, este de origine extraterestră. Cu siguranță există și alte forme de viață în Universul atât de vast. Numai în galaxia noastră, Calea Lactee, sunt peste 300 de miliarde de stele. Dintre care, cel puțin jumătate au planete (una dau două sau mai multe) și formează un sistem solar. Universul este imens și cuprinde sute de miliarde de galaxii”.

Tabăra de Astronomie „Să cunoaștem cerul”, ediția a 4-a, iul 2017, Rezervația naturală Bădeana, jud Vaslui

Tabăra de astronomie Rez Naturală Bădeana, com Tutova, august 2016

Cum a reușit Ciprian să descopere o nouă apariție în puzderia de luminițe care străbat cerul?… „Cu multă muncă, pasiune și un pic de noroc”, răspunde el. În nopțile senine, stă cu ochii pe cer. Procedeul tehnic e mai complicat și el încearcă să-l rezume în câteva cuvinte: „Telescopul principal este automatizat și poate fi controlat cu ajutorul unui calculator, cu anumite softuri și o cameră foto digitală specială, cu care facem poze. Impropriu spus poze – niște cadre, care ne dau informații cum ar fi coordonatele, strălucirea, etc. Cu ajutorul acestor programe pot verifica dacă în câmpul meu de observație a apărut un nou obiect.” Verificarea continuă este determinantă. Cu ochii pe fiecare cadru, Ciprian a reușit să observe un obiect ceresc nou, care apărea și dispărea, adică e „tranzient”. A trimis coordonatele lui la mari observatoare din lume, care mai târziu au definit obiectul și i-au atestat existența, iar românului din Bârlad – paternitatea descoperirii. Numele lui Ciprian Vîntdevară apare în anuarele astronomice, iar el a primit pentru descoperire Premiul Fundația Hulubei.

Ciprian Vîntdevară, la Săptămâna mondială a spațiului cosmic, Bârlad, oct 2017

Ce-și mai poate dori un astronom amator? „Cercetarea la noi nu se oprește niciodată”, îmi explică el. „O descoperire nu ține doar de muncă, ci și de șansă. Dorința mea cea mai mare este să contruim un observator astronomic profesionist, în afara orașului Bârlad. În care să facem și să atragem cercetare. Dar această construcție necesită o investiție serioasă, echipamentele la acest nivel costă foarte mult…”

Îi dorim succes!