Consilier juridic și mediator: „E de 3 ori mai greu să faci mediere decât avocatură”

Mirela Dragu este consilier juridic și mediator. Am rugat-o să ne spună câte ceva despre cele două profesii, care din ele îi place mai mult (cu bune și rele) și să dea un sfat avizat celor care vor să le practice. La final, puteți arunca o privire rapidă pe agenda zilei ei de lucru.

Ca absolventă a Facultății de Drept, Mirela Dragu este, din anul 1998, consilier juridic la RAAPPS. În anii din urmă, s-a lăsat cucerită de provocarea unui domeniu nou la noi, cel al medierii, iar din 2013 și-a deschis în București un Birou de mediator. Își împarte zilnic cunoștințele și experiența între cele două activități pe care le iubește cu pasiune.

Educație, cursuri și specializări:

Mirela Dragu a absolvit în 1997 Universitatea București, Facultatea de Drept și de atunci s-a perfecționat continuu. Selectez câteva dintre specializări: studii postuniversitare în management, la ASE, Dreptul Afacerilor Internaționale; master în Drept Civil și Drept Procesual Civil la Universitatea Titu Maiorescu;

În 2013, a urmat un curs de formare mediatori SC Almaro Training SRL și două de perfecționare în mediere: medierea în cauze civile și penale și Informarea obligatorie.

In ianuarie 2015, a absolvit un curs formator de formatori CEPECOM, cu certificare data de Ministerul Muncii, Autoritatea Națională pentru Calificări și Ministerul Educației Naționale.

2 în 1: juristă și mediatoare

24life.ro: Ești jurist cu experiență îndelungată și o carieră în spate – De ce și mediatoare?

Nota Redacției: Consilierul juridic este persoana care asigură consultanța și reprezentarea unei autorități/instituții publice, apără interesele legitime ale acesteia în raporturile cu autoritățile publice, instituțiile și cu orice persoană juridică sau fizică. Avizează actele cu caracter juridic; poate pune concluzii la instanțele judecătorești, la organele de urmărire penală, precum și la toate autoritățile și organele administrative cu atribuții jurisdicționale.

MD: Anul acesta se împlinesc 18 ani de când practic profesia de jurist pledant. În ultimii 10 ani, am pledat în foarte multe litigii de muncă și cred că asta mi-a influențat mult interesul pentru mediere. Am descoperit în mine dorința de a încerca să aduc părțile la masa discuțiilor, a negocierii. Au fost situații în care am observat că lipsa de comunicare a făcut foarte mult rău, că multe conflicte ar fi putut fi rezolvate prin dialog, fără a fi necesară decizia de sancționare sau concediere.

24life.ro: Ce îți place și ce nu la profesia de consilier juridic? Care a fost cea mai mare realizare a ta în această poziție?

MD: Îmi place acel suspans, aceea stare de tensiune benefică din sala de judecată, momentul în care ești în fața judecatorului și se poate întâmpla orice, când poate apărea orice problemă de drept, pe care trebuie s-o rezolvi. Este acel moment în care trebuie să fii pe fază, să ai asul în mânecă, să găsești soluția cea mai bună pentru partea pe care o reprezinți. Apoi, bineînțeles, momentul când afli pronunțarea într-un dosar important, la care ai muncit câteodată și ani de zile și, în plus, ai avut și un adversar foarte bun.

Nu-mi place partea de arhivă și registratură a instanțelor, unde se pierde foarte mult timp… și uneori degeaba. Nu-mi place că atunci când am o urgență, lucrarea pe care o întocmesc trebuie să poarte foarte multe semnături, lucru care necesită un timp mai lung până ce aceasta poate fi depusă.

Cea mai mare realizare a mea ca jurist? Aici chiar că m-ai pus în încurcătură, îmi place tot ceea ce fac, dar realizările au fost cele în care am câștigat procese importante de revendicare în fața unor case mari de avocatură. Pot spune că aprecierea lor, recunoașterea lor ca profesionist au fost pentru mine o mare realizare.

24life.ro: Prin ce etape ai trecut ca să devii mediatoare și să îți deschizi un birou de mediator? Cât a costat tot procesul acestei deveniri? (în timp și bani)

MD: Exact cele prevăzute de lege: cursul de formare, la care ajungeam prima și plecam ultima, mi-am luat concediu de odihnă ca să-l urmez, eram trup si suflet acolo. Am fost fascinată de acest curs, m-a împlinit din punct de vedere profesional, m-am regăsit în această profesie și am simțit că am calitățile necesare pentru a deveni un bun mediator.

Apoi am susținut și promovat examenul de absolvire. Până la autorizarea de către Consiliul de Mediere, m-am înscris într-o asociație profesională și am început să mă implic din ce în ce mai mult în promovarea medierii. La primirea autorizării, am depus dosarul pentru deschiderea Biroului de Mediator. Am avut primul client exact în ziua în care au ieșit actele de la Administrația financiară și ștampila.

Am pornit să fac medieri în biroul unei colege mediator, care de altfel a fost și unul dintre formatorii mei. A însemnat foarte mult pentru mine acest lucru, faptul că mi-a pus la dispoziție spațiu și sprijin profesional.

Din punctul de vedere al costurilor, nu am făcut un calcul exact, cred că se situează în jurul a 10.000 lei, iar timpul – a fost nelimitat. În cei doi ani de când sunt în mediere, mi-am dedicat 70% din timpul meu acestei profesii. Eu spun că merită efortul și investiția dacă îți dorești să faci mediere.

E de 3 ori mai greu să faci mediere decât avocatură

Trebuie să spun că fără sprijinul familiei mele și al prietenilor mei dragi nu aș fi reușit. De ce e atât de greu să fii mediator în România? Pentru că este o profesie la început de drum. Lumea nu știe ce înseamnă medierea și ce face mediatorul, ce acte încheie. Publicitatea negativă făcută medierii a avut un impact mai mare decât cea pozitivă. Efortul de a face mediere este de 3 ori mai mare decat acela de a face avocatură! Lumea confundă mediatorul cu avocatul, cu judecătorul și notarul. Plus că noi, românii, avem tendința de a ne pricepe la tot, citim câteva cuvinte despre ceva și avem impresia ca suntem experți în domeniu.

Dificultatea practicării medierii vine din aceea că nu există un cadru legal bine pus la punct, un statut al profesiei de mediator și o publicitate inteligentă care să o promoveze, lucruri fără de care este greu să aduci clientul în birou, să îl faci să aibă încredere în mediere și în mediator. E greu să-și dorească mediere, când e obișnuit să se lupte cu celălalt, să fie în conflict, să fie singurul care are dreptate, fără a analiza că după ani de război în Instanță ajunge să nu mai poată executa hotărârea pronunțată în favoare. Cei mai mulți colegi au abandonat această profesie, din lipsă de clienți.

,,Succesul se ascunde în ambiția de a nu renunța”, Marius Torok.

Nu este ușor, nici pe departe, au fost momente în care am vrut să renunț, dar faptul că am reușit să am clienți care au plecat mulțumindu-mi, că m-au recomandat și au facut-o cu tot sufletul, a însemnat mult.

Medierea la noi e la început de drum, trebuie respectată și promovată. Merge atâta timp cât crezi în ea, cât ai încredere în ea și în tine, ca mediator. Medierea nu are o istorie în spate, ea abia acum se scrie. Nu există practică, nu există modele, tipare. E o profesie liberală, care așa trebuie să se dezvolte. Din păcate, sunt multe persoane care au intrat în această profesie fără a înțelege exact ce înseamnă.

Pentru mine, este o provocare frumoasă. Am trăit în acești doi ani ce nu am trăit toată viața mea, au fost foarte concentrați. Eu spun uneori că am avut o zi cât o săptămână…

24life.ro: Ce planuri/speranțe ai de la cariera de mediator? Sunt voci care susțin că profesia de avocat (jurist) vine în contradicție cu cea de mediator…

MD: Îmi doresc ca lumea să știe ce este medierea și să îi cunoască adevăratele avantaje. Să profite de această oportunitate, dar să-și aleagă cu grijă mediatorul și avocatul, astfel încât să aibă încredere în ei, în profesionalismul lor. Eu sunt mediatorul care își dorește avocați la ședința de mediere, mi-au fost aproape de la prima mediere și sunt un câștig pentru toate părțile implicate. Personal, experiența de jurist m-a ajutat ca mediator. Tocmai această experiență m-a îndreptat către mediere.

24life.ro: Ce sfat le dai celor care vor să fie mediatori?

Să își dorească foarte mult să facă mediere, să se respecte pe sine, profesia și pe cei care apelează la mediere. Sunt mulți mediatori care au pornit la drum cu dorința de a face bani din asta, într-un timp cât mai scurt. Nu este vina lor, așa li s-a spus, că medierea este o sursă de îmbogățire – ei bine, nu e.

O zi din viața Mirelei Dragu

Muncă muncă și iar muncă. Acesta ar trebui să fie titlul zilei ei. Un ritm dificil de susținut, întins pe ani. Mirela nu și-a pierdut însă entuziasmul și încrederea că va reuși cândva să trăiască exclusiv din mediere, profesia ei de suflet.

5,20 mă trezesc, îmi verific contul de facebook, știrile legale și corespondența (mail)

5,30 îmi beau paharul de apă cu lămâie

6.00 iau micul dejun împreună cu familia (soțul și cei doi copii)

6,30 pregătesc copiii de școală

7,15 plec către Instanță, întotdeauna mai devreme, pentru a găsi loc de parcare

7,45 parchez, recitesc dosarul de Instanță, răspund la mailuri urgente, verific dacă au ajuns copiii cu bine la școală

8,00 intru în sala de judecată și citesc dosarul la bară, pentru a verifica ce scrie în ultima încheiere de ședință și ca să văd ce mai e nou.

9,00 verific știrile recente pe juridice

10,00 -11 îmi fac pledoaria și plec spre sediul unde îmi desfășor activitatea de consilier juridic.

12,00 ajung la birou, beau un ceai, neapărat

12,30 primesc lucrări și văd condica de dosare pentru a doua zi. Găsesc dosarul de a doua zi și îl pregătesc

14,00 masa de pranz

14,30 revăd mailuri, facebook, citesc articole juridice și ce mai este nou în publicațiile juridice.

15,00 întocmesc lucrări, apeluri, recursuri și orice este pe agenda de lucru.

16,30 plec spre Biroul de mediator.

17,30 țin ședința de mediere sau mă întâlnesc cu un potențial client

18,30 – 19,00 plec să iau copilul de la școală și apoi în sfârșit spre casă

19,30 cina

20,30 revăd mailuri și facebook, fac agenda de a doua zi.

Marți, joi și duminică practic Nordic Walking, sub îndrumarea unui instructor.

 

foto: arhiva Mirelei Dragu

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.