Cristian Bodnar, Junior Nobel Prize 2018: „Nu-ți spune nimeni ce să faci, trebuie să descoperi singur”

Tânărul bistrițean Cristian Bodnar este printre câștigătorii  premiului Global Winner Undergraduate Awards, cunoscut și ca Junior Nobel Prize. Distincția i-a fost înmânată zilele acestea la Dublin, în cadrul unei ceremonii de gală.

Cristian este masterand în Computer Science la Cambridge, absolvent al Universității din Manchester și al liceului Liviu Rebreanu din Bistrița. Premiul Global Winner Undergraduate Awards la categoria Computer Science i-a fost acordat pentru proiectul de diplomă de la universitate și a fost ales dintre aproape alte 5000 de lucrări ale celor mai buni studenți din lume, de un juriu format din profesori de la universități de prestigiu (Harvard, Cambridge, Yale). Pe lângă cercetare, Cristian a făcut și bani, lucrând ca intern la Amazon Scoția și la Improbable, un start-up din Londra.

Proiectul premiat este un program care generează imagini conform unor indicații de text. „Îi dai o descriere și el încearcă să îți genereze o imagine care să se potrivească”, spune creatorul lui. Programul nu folosește imagini preexistente, ci construiește unele absolut noi, folosind modele matematice ale rețelelor neuronale.

„Copilul” lui Cristian a ajuns celebru

Programul lui Cristian a avut nevoie de 9 luni ca să se nască. Și nu a fost nici simplu, nici lipsit de efort. L-au costat nopți de nesomn, dedicație și multă… matematică, pentru că a pornit de la idei abstracte, teoretice și s-a finalizat în ceva foarte concret. Și aș spune extrem de creativ, din moment ce transformă în vizualuri de mare acuratețe ceea ce avem doar în minte. Programul pare să-și fi găsit deja și aplicații la fel de concrete în practica medicală, ca variantă de generare a unor imagini anatomice imposibil de accesat altfel, după cum crede un grup de cercetători canadieni care au descoperit lucrarea lui Cristian.

Imagini de la Gala de premiere, Dublin noiembrie 2018

Am citit și eu despre proiectul și premiul lui Cristian și am vrut să aflu mai multe:

24life.ro: Am înțeles că programul tău se bazează pe cercetări anterioare, dar că el aduce și ceva absolut nou. Care este mai exact noutatea?

Cristian Bodnar: Metodele precedente erau instabile și puteau eșua oricând în faza de antrenare. În plus, ele de multe ori produc imagini foarte similare pentru descrieri care nu sunt chiar atat de similare (tehnic problema se numește “mode collapse”). Eu am adaptat o idee care abia apăruse la vremea aia (folosirea distanței Wasserstein) la problema aceasta a generării de imagini din text.

24life.ro: Ce a fost cel mai greu de realizat la acest program și cum ai reușit să depășești dificultățile?

Cristian Bodnar: Cred că a fost partea matematică, dar și implementarea efectivă a teoriei. E o distanță enormă de la ceva ce teoria spune că trebuie sa meargă și ceva care chiar merge. Când ceva nu merge, te întrebi dacă e o greșeală în teorie sau e ceva greșit în implementarea ei. E un cerc al întrebărilor din care e greu sa ieși, uneori. E genul de moment când realizezi că nu e ca la școală. Nu există niciun manual, nicio pagină web sau vreo persoană care să îți dea un răspuns la întrebări. Și asta e și frumusețea în a face cercetare. Ești obligat să descoperi singur. În școală, studenții și mai ales elevii au foarte rar șansa să descopere ceva. De obicei doar li se dă totul de-a gata.

24life.ro: Cum e la Cambridge? Ce îți place cel mai mult unde ești și ce îți lipsește de-acasă?

Cristian Bodnar: La Cambridge învăț multe, muncesc mult și am întâlnit oameni foarte pasionați și interesanți. Ușor – ușor m-am obișnuit și cu tradițiile mai puțin comune: cinele formale, colegiile, etc. Ce îmi lipsește? Cam ceea ce îmi lipsește tot timpul în afară: o parte din prieteni, familia sau pur și simplu locurile de acasă, care îmi sunt dragi. Dar e o senzație cu care sunt obișnuit demult. Mă refer adesea la studenții străini ca la niște pendule, care niciodată nu își găsesc locul și mai tot timpul vor să meargă în partea opusă. Oscilăm permanent între casa de aici și acasă.”

 

Mihaela Doina Radulescu
follow me
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.