Am vrut să văd cum sărbătoresc Paștele românii din străinătate, în țări cu altă cultură, cu datini și religie diferite. Trei românce aflate printre protestanți, catolici și musulmani povestesc cum sărbătoresc Paștele ortodox, împreună cu prietenii și familia.
În loc de miel, suedezii mănâncă somon
Mindra și iepurașul din Piatra Neamț, într-o vizită acasă de Paște
Mindra Forman e în Suedia de 13 ani, unde locuiește cu soțul ei, Viorel, și cei doi copii, Mara (18 ani) și Rafael (7 ani). În curând, familia se va mări cu încă un copil, așteptat cu mare bucurie de toată lumea. Locuiesc în orașul Borlänge, în centrul țării, cam la 250 de km de Stockholm. În România, Mindra era jurnalistă, în Suedia e profesoară de limbi străine (predă spaniola, franceza și engleza la un liceu). Lucrează și ca translator din limba română, ocazie cu care are posibilitatea să-i cunoască pe mai toți românii proaspăt-veniți în Suedia. Am rugat-o să-mi spună cum sărbătoresc ei Paștele într-o țară cu o populație de religie protestantă.
„Noi suntem ortodocși, însă majoritatea suedezilor aparțin de Biserica Luterană Suedeză care e protestantă. Aici s-a sărbătorit Paștele încă de săptămâna trecută, odată cu cel catolic.
În Suedia, Paștele nu este o sărbătoare prea importantă, pentru că țara este puternic secularizată și religia pierde din ce în ce mai mult teren. Lumea profită de vacanță ca să petreacă alături de familie și prieteni, fără să mai pomenească măcar de Învierea Mântuitorului. Se decorează totuși foarte mult casele și grădinile cu copaci sau ramuri împodobite cu pene multicolore sau cu ouă, care atârna ca și globurile, iar copiii primesc ouă speciale umplute cu bomboane.
Decorațiuni în metroul suedez, de Florii și Paști
Decorațiuni de Paști în autobuz – nu-i așa că sunt simpatice? La noi ar fi dispărut instantaneu, susțin gurile rele…
În Joia Patimilor, conform legendei, se urcă toate vrăjitoarele pe mături și zboară spre Blåkulla, un loc magic în care se sărbătorea Sabatul lor. De aceea băieții și fetițele se îmbracă în vrăjitoare și merg din casă în casă, ca să „cerșească” bomboane, ca de Haloween. Tot de la americani au preluat și obiceiul să ascundă ouă pentru copii și pe cel cu iepurașul care le aduce cadouri. În rest, sunt foarte puțini cei care merg la biserică, nu se postește și nu se mănâncă miel, ci doar ouă vopsite și mult pește, de exemplu somon afumat.
Noi sărbătorim însă Paștele ortodox, în stil tradițional, alături de vecinii noștri români cu ouă roșii, drob, miel și pască. Din păcate, nu putem merge la slujba de Înviere din cauza distanței prea mari de Capitală sau alte orașe mari, unde se deplasează și slujesc preoții noștri. Este minunat însă faptul c-avem mica noastră comunitate cu care putem sărbători. Anul trecut am sărbătorit de exemplu în aer liber, unde am pescuit și-am făcut grătar. S-au ciocnit și ouă, normal, bucuria tuturor copiilor!”
De Paștele catolic, fac panettone și cozonaci
Gina Bradea locuiește cu familia în Italia, la Ancona, unde se ocupă de gătit și de blogul ei despre mâncare, pofta-buna.com. Cine era mai îndreptățit să ne spună despre bunătățile de Paște dacă nu o mare maestră în arta pregătirii lor? Gina e și o cunoscută păstrătoare a tradițiilor și datinilor românești-ortodoxe și nu ratează niciuna, chiar dacă viața i-a purtat pașii în inima lumii catolice…
„Anul acesta Paștele catolic a fost cu o săptămână înaintea Paștelui ortodox, exact când noi sărbătorim Floriile. Nu sărbătorim Paștele catolic, dar gătesc atunci, fac panettone și cozonaci pentru prietenii noștri catolici și mergem la ei la masă. Îmi place să merg uneori la slujbă, în bisericile catolice. De sărbatori importante vin interpreți de operă și cântă, iar eu ador asta. Am câteva biserici catolice pe care le iubesc în mod deosebit: la Frassasi, sus, într-o grotă, în munte sau la Loreto (una dintre cele mai mari mănăstiri italiene), la Assisi. Cel mai des mergem într-un orășel modest (mereu îi uit numele) aflat la 60 km distanță de noi, unde este o bisericuță din secolul al XI-lea, iar alături au un țarc în care sunt căprioare. Le ador! 🙂
De Paștele ortodox stăm acasă, sărbătorim în familie. Uneori avem invitați, prieteni și vecini, în general italieni. Anul acesta nu avem invitați, petrecem in familie, stăm la masă, apoi ieșim să ne plimbăm puțin. Gătesc mâncăruri tradiționale, dar în cantitate foarte mică: pastramă de miel pe gratar, cozonac, pască, ouă roșii, drob și friptură din carne de pasăre (din păsările crescute de noi). Am marele noroc să am cuptor cu lemne în curte, locuim la casă, în afara orașului, într-o fostă fermă. Așa că pregătesc acasă pâine, cozonaci, pască, totul copt în cuptorul cu lemne, rețete tradiționale românești. Nu putem merge la slujba de Inviere, din păcate, pentru că o biserică romanească este departe de noi. Soțul meu lucrează sâmbătă seara, vine acasă la 12-1 noaptea, băiatul nostru lucrează în dimineața următoare, e prea departe pentru noi să mergem la slujbă. Asta e rău, că nu pot lua lumina.
E diferit față de Paștele din țară, sigur că da. Îmi lipsește aici căldura românilor, de acasă, de la Galați, un orășel de provincie unde se respectă tradițiile. Vecinele vin să dea de pomană, miroase peste tot a cozonac și friptură, e o atmosferă de sărbătoare. Aici, italienii sunt amabili (dacă te cunosc), dar reci, le simți reticența.
E o diferență uriașă între România ca tradiții adevărate, vechi, și Italia. Tradiții cu adevărat strămoșești, nu kitchuri importate. România este o țară aparte, unde se mai păstrează valorile adevărate…”
Slujba de Denii, în curtea Consulatului General
Carmen Paiu
Carmen Paiu e de 12 ani la Dubai, unde lucrează la o bancă privată (Mashreq). E căsătorită, încă nu au copii, dar sărbătorește Paștele și Crăciunul și tot ce e de sărbătorit în tradiția națională (Dragobete, 8 Martie, 1 Iunie, Sf Andrei etc). De Sărbătorile religioase, Carmen face către Patriarhie o cerere în numele comunității de români din Dubai să le trimită un duhovnic, comunitatea urmând să susțină costurile de transport, cazare și mâncare pentru preot, timp de 10 zile. Înainte de Înviere, preotul merge pe la casele oamenilor pentru Sfeștanii, iar după Înviere se ocupă de botezul copiilor. În ultimii 8 ani, preotul a oficiat aici în jur de 55 de botezuri și 15 cununii religioase.
„Am venit aici în 2003, când Dubaiul avea o singură stradă principală. Am pornit de la un job destul de jos – vânzări directe de credit card și credit de nevoi personale. Treptat, munca grea și hotărârea mi-au propulsat cariera și iată-mă acum în poziția de Assistant Vice President – Sales&Service Retail Banking.
Paștele și Crăciunul sunt sărbători pe care încercăm să le simțim românește. În 2007 (an în care a fost sărbătorit Ștefan cel Mare) am făcut o cerere prin intermediul Ambasadei către Mitropolia Moldovei și Bucovinei să primim un preot de la Mănăstirea Putna să oficieze slujba în Emirate de Sfintele Sărbători de Paște. De-atunci tradiția s-a perpetuat și din 2009 facem cerere de 2 ori pe an la Patriarhie să sărbătorim Paștele și Crăciunul după tradiția de-acasă. Marea majoritate a comunității e ortodoxă iar evenimentul aducerii preotului e unul organizat în totalitate de comunitate și o muncă de voluntariat.
Comunitatea românească e dinamică, se mărește de la o lună la alta. Dacă în 2013 aveam în jur de 8 mii de români, din martie 2014 (după eliminarea vizei) suntem peste 10 mii.
Pregătim un coș plin cu ouă vospite în roșu, galben și albastru, cozonac și drob, și mergem să le sfințim în noaptea Învierii la Biserica pusă la dispoziție de comunitatea siriano-greacă, în regim de chirie. Neavând o biserică a noastră, a comunității, slujbele de Denii le ținem în curtea Consulatului General din Dubai. Pentru slujba de Înviere putem închiria Biserica, pentru că sirienii nu fac slujba de Inviere la miezul nopții ca noi, ci doar pe zi.
După slujbă, românii din comunitate sunt invitați să rămână la un pahar de vin, ouă roșii, o felie de cozonac. Cozonacul îl primesc de la Magazinul Românesc, vinul îl cumpăra prin rotație cineva din comunitate, iar ouăle le vopsesc impreuna cu soțul meu.
Duminică fiind aici prima zi din săptămână (și nu ultima, cum e la noi), marea majoritate lucrează, cei mai norocoși care au putut să-și ia zi liberă merg în vizită la prieteni sau iau prânzul la unul din noi, împreună cu părintele.”
Mi-am schimbat religia, dar tot sărbătoresc Paștele, cu mama și sora mea
Cele două comori ale Corinei, mama Săndica și fiica, Maryam.
Corina Dulgheru e de 12 ani în Dubai, unde e soție și mămică full time pentru fiica ei de 1 an și 3 luni (un miracol, născută prin FIV, la 23 de săptămâni și 540 grame). Dar despre asta vom vorbi într-un articol viitor. Până atunci, am rugat-o pe Corina să ne povestească cum sărbătorește Paștele la Dubai. În urmă cu 7 ani, Corina a trecut la religia musulmană, apoi s-a căsătorit cu un bărbat de religie musulmană, din Emirate.
„Încerc în fiecare an să o aduc pe mama aici de Paște și de Crăciun, ca să fim toată familia. Sora mea este și ea aici (Ana Maria) și e frumos să fim așa toți împreună. Tata e foarte speriat să zboare, așa că a rămas acasă. Eu mi-am schimbat religia, dar masa de Paște se face la mine acasă cu sora și mama mea. La biserică nu am reușit să o duc, că a fost tare ocupată cu gătitul. Are o mare bucurie în suflet să vadă că tot românul plecat de acasă de poate bucura de o mâncare tradițională și gătește cu foarte multă pasiune.”
Cozonacul cu nucă făcut de mama Corinei
Foto: arhiva persoanelor intervievate
Din partea Redacției:
Dacă vreți să ne împărtășiți experiențele de Sărbători pe alte meleaguri, scrieți-ne în secțiunea de comentarii sau pe adresa contact@24life.ro. Vă așteptăm cu interes propriile povești!
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments