Oricât ar părea de ciudat, nu doar românii emigrează în alte țări urmându-și dragostea, cariera sau studiile, ci și unii occidentali vin să locuiască la noi, pentru exact aceleași motive. Aflați de ce a ales olandeza Gilly Marten să trăiască în România și ce planuri are…
Gilly s-a născut în Olanda, unde a trăit până la 20 de ani, când și-a dat seama că ar prefera să stea în România. De altfel, relocarea nu este un concept nou în famila Marten. Părinții ei s-au născut în Curaçao, renumită destinație exotică de vacanță, una dintre cele mai frumoase insule din Marea Caraibelor, parte din Regatul Țărilor de Jos. Au venit cu mulți ani în urmă la studii în Olanda și olandezi au rămas. Diferența dintre Caraibe și Olanda este uriașă, de la climă și cultură, la economie și stil de viață, dar pentru Gilly, care a crescut în Tilburg (un orășel la o oră jumătate de mers cu mașina de Haga), Olanda a fost casa ei. Pe de altă parte, obișnuința vizitelor pe meleagurile strămoșești și călătoriile prin Europa n-au lăsat-o să se atașeze prea tare de niciunul din locuri. „Oricum aș fi plecat, voiam să văd lumea!”
Primii pași
După liceu, s-a înscris la Drept Internațional, în Haga, unde, în 2008, l-a întâlnit pe Andrei, din România. Erau în aceeași clasă, s-au văzut, s-au plăcut și s-au îndrăgostit, restul e istorie. Un an mai târziu, Gilly a venit pentru prima dată în România și s-a îndrăgostit și de țara lui Andrei. I-au plăcut munții noștri frumoși, peisajele, Sibiul, Alba Iulia, Valea Prahovei, natura, clima blândă și mai uscată decât cea natală, mâncarea, totul. „M-am gândit că am putea trăi foarte bine aici”, spune ea încântată. Mai greu i-a fost să-l convingă pe Andrei. Părinții ei s-au mirat: „Unde te duci? Ce o să faci acolo?”… Dar au fost ușor de convins, obișnuiți cu spiritul ei liber și independența, inclusiv economică. Gilly a lucrat de la 14 ani, ca majoritatea adolescenților olandezi, întâi câteva zile pe săptămână sau în weekend-uri, pentru banii de buzunar, apoi full time, pentru cei de facultate. Deși avea bursă, trebuia să muncească pentru propria întreținere. La Haga, împărțea cheltuielile cu Andrei, visând amândoi la un job de „corporate lawyers”, cu birou propriu din lemn masiv și clienți așteptând în anticameră. Dar niciunul din ei nu era „avocat convins”, cum spune ea, ci mai degrabă firi creative. Așa că, după doi ani, au renunțat la Olanda pentru România și la Drept pentru a-și urma pasiunile: el SAE Games Design (e game designer la Ubisoft); ea a terminat International Business la Universitatea Româno-Americană și e în anul doi de master la SNSPA. Ce au afacerile cu creativitatea? Veți vedea în continuare…
Diferențe culturale
În România, Gilly s-a simțit ca acasă. I-au plăcut oamenii și legăturile strânse de familie. A observat cu uimire că tinerii își câștigă mult mai târziu independența economică și rup mult mai târziu cordonul ombilical, dar a înțeles că dificultatea găsirii unui job este prima explicație. Apoi, lipsa unei culturi a muncii. Ajunsă aici, pentru prima dată în viață, n-a mai fost nevoie să muncească. Deși e de acord cu sistemul olandez în care tinerii urmează internship-uri și voluntariat obligatoriu pentru a înțelege de timpuriu care e treaba cu munca și banii, Gilly a fost bucuroasă să îmbrățișeze sistemul românesc de student întreținut de părinți, dedicându-și în schimb mai mult timp studiilor. Iar rezultatele s-au văzut imediat. Aici, are numai note de 9 și 10. „Decât la muncă și cu note medii, mai bine la școală și cu note foarte mari!”, râde ea. Dar nu trăiește din banii părinților, ci din bursa obținută în Olanda și din propriile economii. Care sunt pe cale să se sfârșească…
Pasiunea pentru gătit
În curând, la terminarea studiilor de business, Gilly plănuiește să-și pornească propria afacere, urmându-și pasiunea pentru gătit. De vreo două luni, are un blog From Scratch, cu tutoriale și rețete . De gătit s-a apucat de pe la 9 ani, când părinții erau la serviciu iar ea își făcea singură de mâncare – meniuri simple, firește: o salată, o omletă. Treptat, și-a rafinat abilitățile și și-a lărgit lista de feluri inspirate din bucătăria caraibă, dar și cea internațională. Olandeză? În niciun caz, râde Gilly, explicându-mi că, la petreceri, olandezii comandă fries, mâncare chinezească, indoneziană, italiană, grecească etc. și că nu au o bucătărie proprie. Pentru rețetele de pe blog, prepară fiecare fel nou de cel puțin două ori, până îi află toate secretele.
Afacerea cu mâncare
Mâncarea e un domeniu de interes universal și imediat. Toată lumea vrea să mănânce bine. Gilly știe să gătească, business a învățat, nu mai trebuie decât să le pună în practică. Pe de altă parte, bloguri de mâncare sunt multe. Ce aduce nou afacerea ei? În primul rând, rețete de mâncăruri fabuloase, multe despre care n-am mai auzit, cu atât mai puțin gustat, din ingrediente pe care nu știm de unde să le luăm. Apoi Gilly ar vrea să ne spună și unde le găsim și chiar să ne aducă acasă tot ce ne trebuie, în exact cantitățile pentru realizarea lor! Un home delivery personalizat pe meniuri – asta da afacere! O întreb dacă există și în Olanda ceva similar și îmi spune că nu în forma asta, poate doar prin Statele Unite. Cea mai dificilă parte e găsirea surselor și furnizorilor.
„Acum, pentru mine, aici este acasă”
Evident că a scanat piața, o întreb despre diferențele alimentare dintre noi și Occident, iar ecuația e simplă: „Carnea de porc și vită e mult mai bună aici”, spune Gilly. „Legumele nu se găsesc tot timpul anului, dar cele de sezon sunt mai aromate. Unele nu se găsesc deloc (guava, de exemplu), avocado nu e copt, mango nu are gust etc. În Curaçao avem un mango în curte!,” râde ea, precizând că mango ca acela nu mai există nicăieri în lume… „Meniul trebuie acordat cu anotimpul”, îmi explică. „Ne adaptăm felurile de mâncare ingredientelor proaspete de sezon. Aici, de exemplu, mănânc mai multe ridichi!”, zâmbește din nou. Felul ei preferat sunt coastele de porc și „giumbo”, un fel de supă de pește cu bame și alte ingrediente, pe care nu le găsește local. „Există un fel surinamez, gătit cu un soi de fasole verde păstăi foarte lungi”, spune ea, arătându-mi cu brațele ceva cam de 1 metru lungime. „Nu se găsesc aici, nu e nicio problemă. Îl facem cu fasole obișnuită!” Andrei și prietenii, primii ei degustători, nu pot decât să se bucure de pasiunea lui Gilly și să-i aprecieze bucatele. „În afară de familie, nu-mi lipsește nimic aici”, spune Gilly. Dar familia poate veni oricând în vizită, ceea ce s-a și întâmplat. Mama și sora ei mai mică au fost încântate de ce au văzut în România. La Universitatea Româno Americană , Gilly avea colegi din toată lumea (Franța, Ucraina, Israel, Canada, SUA, Turcia). Vorbește fluent engleza, olandeza și înțelege bine și românește. „Acum, pentru mine, aici este acasă”, spune ea. Iar românii sunt oameni primitori. Bine ai venit acasă, Gilly!
Foto: arhiva Gilly Marten și From Scratch
- Tendințele de socializare pentru 2025 prezentate de Diageo - February 14, 2025
- RMN cu IA Integratã în toate clinicile Medicover - February 14, 2025
- Vinul potrivit pentru sărbătoarea iubirii - February 12, 2025
Comments