Multe diete au devenit populare peste noapte pentru că promiteau ce nu puteau: slăbitul a multe zeci de kilograme. Eșecurile demonstrează că slăbitul e un proces anevoios și are la bază cercetări științifice elaborate, care ne arată de ce unele diete funcționează și altele nu.
Diete fără carbohidrați sau fără grăsimi, diete disociate, amestecate, unele interzic anumite alimente, altele impun alimente… Le-am adoptat cu entuziasm și multe s-au soldat cu eșecuri. Mulțimea de regimuri de slăbit arată că nu există un singur răspuns la problema obezității, că e greu să slăbești și mai ales să te menții.
În cadrul unui studiu realizat la Școala de Sănătate Publică de la Harvard s-au comparat 4 tipuri de diete pe 811 voluntari supraponderali sau obezi. Dietele recomandau proporții diferite de proteine, grăsimi și carbohidrați. După 6 luni de regim, rezultatele au arătat că toți participanții la studiu au pierdut în medie 6 kilograme, indiferent de dietă. După doi ani de la inițierea studiului, toți participanții puseseră la loc o parte din kilogramele pierdute, chiar și cei care au continuat să țină dieta. Doar că ultimii și-au menținut în medie o diferență de 4 kg mai puțin de greutatea lor inițială, aveau niveluri mai mici de colesterol și insulină în sânge. De menționat că nu au existat diferențe mari între diete.
Un alt studiu realizat în Israel a comparat eficiența a 3 diete mai cunoscute: o dietă săracă în grăsimi, așa cum recomandă de obicei medicii; una săracă în carbohidrați (Atkins); și o dietă mediteraneeană, în care nu e restricționat nici un aliment (cu excepția dulciurilor) dar care merge preponderent pe legume, ulei de măsline, cereale integrale și pește. Rezultatele au fost similare celor obținute la Harvard: o scădere în greutate de 5-6 kg în primele 6 luni, apoi o ușoară creștere, până la stabilizarea de pierdere ponderală medie de 4 kg, după 2 ani.
3 concluzii uimitoare:
1. Dietele care funcționează sunt cele cu care pierdem în greutate lent, într-un ritm de 1 kg pe lună. Chiar dacă pierzi prin regim mai multe kilograme pe lună, acelea nu sunt importante, pentru că nu sunt din grăsime, cea care contează pentru obezitate și care nu se poate pierde decât puțin câte puțin. Acest mecanism are o explicație biologică: metabolismul încearcă din răsputeri să mențină stabilă cantitatea de grăsime din organism.
Leptina este un hormon eliberat de propria grăsime și care stimulează sau inhibă apetitul, în funcție de nevoile fiecărui organism. Când cantitatea de grăsime scade, scade și nivelul de leptină care ajunge la creier – un semnal pentru acesta să ne stimuleze apetitul, ca să recuperăm grăsimea pierdută.
Tendința de îngrășare nu e legată de voință, ci de reglarea hormonală. Din momentul în care începem să slăbim, săderea nivelului de leptină în organism forțează creierul să ne inducă foame. Jeffrey Friedman, cercetător la Universitatea din New York, a descoperit acest mecanism, pe care îl compară cu ținutul respirației. Oricine se poate opri din respirat la voința proprie. Dar după câteva secunde, nevoia de aer e mai importantă decât decizia de nu respira. Așa și cu leptina – cu cât slăbim mai repede, cu atât foamea va fi mai mare.
Cheia ar fi să păcălim sistemul, slăbind suficient de lent încât acesta să nu „se prindă” că slăbim (și să nu intre pe avarie, cerând mai mult de mâncare!). Iar leptina nu e singurul hormon care acționează asupra apetitului. Gremlina, de exemplu, secretată atunci când stomacul este gol, transmite creierului – Mănâncă, rapid! Senzația de sațietate e reglată de colecistichinina, un alt hormon secretat de intestinul subțire atunci când alimentele ies din stomac. Acesta transmite – Oprește-te din mâncat! Până acum au fost identificați 10 hormoni care reglează foamea și sațietatea!
Voința are și ea rolul ei, ca și stimulii vizuali sau olfactivi (vederea mâncării, mirosul unor feluri apetisante), dar și emoțiile, stresul și factorii genetici. Informațiile strânse până acum arată că avem cu toții un puternic sistem biologic subconștient, care ne reglează modul de hrănire și greutatea.
2. La 6 luni de la începerea dietei apare perioada critică, în care nu mai reușim să pierdem greutate în același ritm, orice am face. Nu se știe foarte bine de ce se întâmplă acest lucru. Important e că fenomenul este extrem de descurajant pentru cei care vor să slăbească. Mulți dintre ei renunță la dietă și pun totul la loc și chiar se îngrașă mai tare. Cei care reușesc să mențină dieta, reușesc să mențină și deficitul ponderal, chiar dacă mai iau înapoi 2-3 kg.
3. Dar cea mai importantă descoperire a fost că dietele diferite au avut cam aceleași rezultate asupra pierderii kilogramelor. Asta înseamnă că, atunci când vrem doar să slăbim, nu contează ce dietă alegem – important e să fie una pe care o putem ține pe termen lung, eventual toată viața – una echilibrată, cum e cea mediteraneeană, de exemplu: legume, pește, pui, cât mai puține alimente procesate. Dacă însă vrem să scădem nivelul de colesterol și zahăr în sânge, contează tipul de regim pe care îl ținem – e important să alegem o dietă fără hidrați de carbon, de exemplu.
- Colecția de primăvară-vară Primark, țesături ușoare și magie de culoare - April 24, 2025
- Sabon ReCycle, 1 an de succes la colectarea recipientelor în magazine - April 24, 2025
- Gustări sustenabile și consumate „cu cap” - April 16, 2025
Comments