by Mihaela Doina Radulescu on April 4, 2020

Gripa, o boală sub influenţa stelelor şi antenelor

Gripa sau “influenţa”, cum mai era denumită în Europa, este considerată o boală relativ modernă, despre care am avut informaţii certe abia din secolul al 18-lea. Pe-atunci se credea că apariţia ei e influenţată astrologic, astăzi, unii cred că de antenele 5 G – gripa e aceeaşi, nici noi nu ne-am schimbat prea mult…

gripa cum a apărut şi de ce

De ce “influenza”?*

Denumirea derivă de la termenul Italian “influenza”, data de credinţa vremii că boala este cauzată de influenţa corpurilor cereşti! Una dintre particularităţile acestei boli este că dispare pentru lungi perioade de timp pentru a reapărea ca epidemie, mai mult sau mai puţin severă.

Ce este gripa?

În mod tipic, gripa e o boală a sezonului rece şi cel mai adesea se prezintă ca o “răceală” cu febră, faringite sau amigdalite, dureri de cap, pentru ca anul următor să ia forma unei maladii mai grave, cu risc de pneumonie sau alte complicaţii.

Cum a apărut?

Evoluţia gripei e imprevizibilă şi nu se pot stabili întotdeauna evoluţii precise, pe baza evidenţelor oferite de epidemiile anterioare. O teorie controversată identifică gripa cu prima apariţie a frigurilor sau aşa numitei “năduşeli englezeşti”, în anul 1485, când Henric Tudor l-a învins pe Richard III, în bătălia de la Bosworth. Se spune că boala atinsese armata lui Henric, proclamat rege imediat după bătălie. Spre a i se recunoaşte dreptul divin, avea nevoie de încoronare în capitală. Prin urmare, trupele au mărşăluit la Londra, aducând cu ele şi molima, care a omorât atâţia oameni şi a produs o asemenea panică încâtn ceremonia de încoronare a fost amânată cu aproape 2 luni, până pe 30 octombrie. Aceasta este prima consemnare a unei gripe, numite atunci “Sudor Anglicus”. Atacul bolii nu dura mult, dar victima fie murea în câteva ore, fie suferea foarte tare câteva zile, înainte de a se însănătoşi. Simptomele erau clasice: febră mare, sete, dureri de cap şi articulaţii, uneori dureri abdominale si vomă, şi în toate cazurile transpiraţii abundente, de unde şi numele bolii. Cronicarii vremii sugerează că cel mai grav afectată a fost “clasa stăpânitoare” şi că numeroase decese au fost semnalate printre cei mai de seamă tineri ai regatului. Această epidemie pare să fi durat câteva săptămâni, înainte de a dispărea la fel de misterios cum apăruse.

Gripa apare şi dispare, de-a lungul secolelor

Epidemii similare au revenit de mai multe ori pe parcursul următorului secol: în 1507, 1516, 1528, 1551, 1557, 1578 şi 1580. Apoi, timp de 100 de ani, nu s-au mai semnalat decât cazuri izolate, până la epidemia din 1729 în Europa şi alte epidemii majore în 1732, 1781 şi 1788. Cea din 1781 a fost extrem de virulentă şi a afectat 75% din populaţia Marii Britanii, iar molima s-a întins şi peste Atlantic. Apoi din nou o perioadă de linişte, până în 1830, 1833 şi 1847. Apoi gripa a dispărut complet din Europa, timp de mai bine de 40 de ani, până în 1889, când pandemia de gripă a fost foarte gravă şi a durat 3 ani. A fost denumită gripa rusească, pentru că a apărut în Sankt Petersburg, în decembrie 1889, iar până în martie s-a întins pe tot continentul european. Epidemia a lovit în valuri şi a făcut ravagii, ucigând aproape un sfert de million de oameni numai în Europa, numărul victimelor atingând 1 milion în întreaga lume.

Trecând peste pandemia din 1918-1919, numită gripa spaniolă, cea mai letală dintre toate şi despre care am vorbit aici, interesant este faptul că aceasta a fost extrem de asemănătoare cu „năduşeala englezească” descrisă mai sus, ca prima atestare de epidemie gripală. Ştiinţa crede că gripa a fost iniţial o boală porcină sau aviară, transferată ulterior omului.

*Bolile şi istoria – F Cartwright şi M Biddis, editura ALL

Consideraţii personale

Nu ştim cu certitudine de unde şi cum apare, dar s-a văzut că gripa ne-a însoţit existenţa de-a lungul secolelor. Ea nu a apărut anul trecut de la încălzirea globală, vaccinuri, poluare sau antene, indiferent de numărul g-urilor. Şi nici n-o să dispară mâine. Pandemia prezentă are toate şansele să dispară într-un an-doi, de la sine, chiar dacă nu facem nimic – o dovedeşte istoria.

Din nefericire, pandemiile de acest gen mai dovedesc şi că, medical, nu am evoluat prea mult faţă de secolele trecute, când izolarea era singura măsură la îndemână împotriva răspândirii bolii. Singurele schimbări benefice se află în condiţiile de trai şi igienă, dar nici acestea nu în toată lumea. Pe de altă parte, mobilitatea crescută a crescut şi viteza cu care transmitem virusul peste mări şi ţări. Izolarea ne protejează temporar, dar cum ne obţinem imunitatea? Printr-un vaccin, singurul care poate face diferenţa între pandemia de astăzi şi aceea de-acum două secole. Vaccinul nu este aşteptat mai devreme de un an-doi, adică exact cât ne-ar lua să ne obţinem imunizarea prin îmbolnăvire. Dar ne permitem oare să stăm izolaţi până atunci?…

Mihaela Doina Radulescu
follow me
Latest posts by Mihaela Doina Radulescu (see all)
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.