Un fenomen muzical

1Cornelia Tihon este o fată frumoasă și talentată, care la 12 ani a schimbat Orheiul (lângă Chișinău) pentru București, iar la 25 a cucerit scena internațională. De când au văzut-o la „Românii au talent”, specialiștii o  consideră un fenomen muzical. Ea interpretează diverse genuri (clasic, rock, folclor, jazz) la 25 de instrumente aerofone, de la pai la tulnic și de la caval la bucium.

Cele mai multe dintre ele sunt încă necunoscute publicului larg, mai ales celui din străinătate, întrucât acestea sunt fie inventate și realizate artizanal de meșteri populari după propria inspirație, fie reconstituite după modele descoperite de arheologi ca aparținând perioadei precreștine (ocarinele, de exemplu, sunt premergătoarele mai celebrelor „oluri de Cucuteni”). Cornelia Tihon este masterandă a Conservatorului din București și crede că naiul ar trebui omologat ca instrument de studiu în toate academiile de specialitate din lume, iar codul muzical al tulnicăreselor din Apuseni – înscris în patrimonial UNESCO. A început să cânte la fluier la vârsta de 5 ani, când tatăl ei, profesor de matematică și interpret amator la saxofon, clarinet și alte 2-3 instrumente de suflat, a vrut să afle dacă mezina are talent la muzică.

24 life: Când ai început să înveți să interpretezi pe note? Cum ai ajuns în România?

CT: La școala am mers de la 5 ani , cu dispensă de la Inspectoratul Școlar. Asta pentru că, însoțind-o pe mama (profesoara de istorie) la școală, mi-a placut atât de mult, încât am vrut să vin în fiecare zi. Un timp mă lăsau doar să stau într-o banca din spatele clasei, convinși că mă voi plictisi. Dar la finalul trimestrului au sesizat ca știu tot ce se predase și și-au dat seama că la școală mi-e locul.

iorgafon

la iorgafon

la cauc

la cauc

Tot în acea perioadă, când începusem să cânt la fluier, a venit un professor în clasă și a întrebat ce băieți vor să meargă la școala de muzică, să învețe să cânte la fluier, iar eu am ridicat mâna. A fost foarte amuzant pentru cei din jur. Dar abia în gimnaziu am început să studiez muzica profesionist. Și aici i-am suprins pe profesori, fiindcă voiam să cânt tot manualul într-o oră, așa că au hotărât să mă trimită în România. Am venit la București și m-am înscris la Liceul G. Enescu, repetând clasa a VI-a, anume ca să pot studia cu profesorul Ion Negură, pe care îl consider în continuare un maestru al naiului. Studiam pianul ca instrument adițional și câteva instrumente inventate meșterii populari, apoi studiul naiului, care e mult mai complex decât se știe.

24.life: Ce gen de muzică îți place să asculți? Ce autori, ce piese?

CT: Ascult muzică multă și diversă. Cineva glumea că sunt un fel de „tonomat”, pentru că îmi amintesc mai tot ce am ascultat vreodată și pot reproduce ușor. Dar muzica cea mai aproape de sufletul meu sunt „doina” din folclor, Mozart din clasic și Piazzola din tango.

 24life: Dintre toate, am înțeles că preferi naiul. Ce muzică se potrivește cel mai bine acestui instrument?

CT: Da, naiul este instrumentul vedetă. Îl am în vreo 12 variante diferite – ca dimensiune, materie lemnoasă sau lucrătură. La un moment dat, am primit unul chiar de la maestrul Gheoghe Zamfir, un nai aproape cât o orgă de mare, că  nici nu reușeam să ajung sa suflu în ultimele orificii, decât urcată pe un scaunel! Mai greu de transportat la sala de concert dacât pianul! Cel puțin o oră pe zi îmi ia curățarea, ungerea și acordarea lor. Naiul este instrumentul la care se poate cânta mult mai multe genuri decât folclor: muzică clasică, cafe concert, jazz… Asta tocmai pentru că are registrul cel mai larg, în comparație cu celelalte instrumente aerofone tradiționale, care sunt potrivite pentru folclor.

24life.ro: Am înțeles că vrei să te specializezi la saxofon – cât timp dedici studiului?

la saxofon

la saxofon

CT: Saxofonul este cel mai recent instrument. Am început studiul lui anul acesta, la 200 de ani de la nașterea inventatorului saxofonului, Adolf Sax, și am avut ocazia chiar în această perioadă în care mă familiarizam cu el, să cânt cu diferite trupe de muzică pop, jazz sau rock. Nu știu dacă pot spune că îl stăpânesc 100%, pentru că încă îi descopăr nuanțe pe care nu le-aș fi bănuit. Studiez cam 3-4 ore pe zi și ce mă preocupă cel mai mult este nu tehnica, ci feeling-ul. Îmi place să spun că nu sunt o suflătoare, ci o sufletistă.

24life.ro: Nu e dificil pentru o femeie sa atingă perfecțiunea la instrumente de suflat? Și cum anume lucrezi? Faci exerciții de respirat?

Nu prea știu să fac altceva decât să studiez, repet, cânt sau ascult muzică. Câteodată mi se pare că nu pot respira altfel.

CT: Colegii de turneu sunt terorizați câteodată, pentru că se trezesc cu naiul meu, care răsună la ora 8 dimineața, întotdeauna . Asta e „gimnastica mea de înviorare”. Mai merg la sală, din când în când, dar nu cât ar trebui, probabil. Știu că respirația e importantă, și îmi propun să abordez yoga.

24life.ro: Știu că tatăl tău nu mai este, dar ce spune mama despre alegerile tale și ascensiunea ca muzician? Ce sfat îți dă in continuare?

CT: Tatăl meu a murit înainte ca eu să împlinesc 18 ani. Am resimțit puternic plecarea lui. N-am putut face nimic altceva decât să îl insoțesc cu cântec, cu doine de jale, la fluierul pe care mi l-a dăruit când aveam 5 ani. Rămăsese în Moldova când mama a venit să stea cu mine în București, pentru că nu aveam decât 12 ani. Ne-a fost greu tuturor –  și nouă aici, și lor acolo – dar toți am căzut de acord că efortul merita făcut. Sper că nu i-am dezamăgit! Mama continuă să mă sprijine moral, e persoana cea mai atentă și mai critică cu mine, la orice pas.

24life.ro: Ai un prieten? Te sprijină în cariera muzicală? Care e cea mai importanta calitate pe care ar trebui s-o aibă partenerul tău de viață?

CT: E un capitol foarte… alb. O să îl scriem altădată, când o fi să fie. Eu, fiind prinsă cu muzica toată ziua, probabil ca n-aș putea întâlni decât un muzician. Îmi doresc pe cineva care să nu se simtă în competiție cu mine, să mă înțeleagă așa cum sunt (adică să mă facă să mă simt liberă) și să îmi stârnească  interesul prin ce face.

24life.ro: Te-ai gândit la o formație?

CT: Am fost invitată în atât de multe proiecte muzicale, încât aproape le-am pierdut șirul. Recent am cântat alături de Randi & Uddi (de pe plaiurile noastre) – pop-clasic, de Jaymay (SUA) , Ole & Philip (Norvegia) – folk. Am improvizat pe teme folclorice, „traducând în sunete” frumoasele fotografii din România și Norvegia realizate de Tom Andreassen (fotograf profesionist din Norvegia, fondatorul organizației Hand2Hand). Zilele acestea mă aflu în concert la deschiderea Pieței de Craciun din Sibiu și sărbătoarea Zilei Nationale, la București, alături de Taraful condus de Daniel Badoi (un foarte talentat fost coleg de Conservator), care aduce țambalul, acordeonul, contrabasul și vioara, alături de instrumentele mele de suflat.

cu trupa Taxi

cu trupa Taxi

 24life.ro: E dificil sa răzbați în muzică, iar în vreme de criză pare și mai greu. Ce proiecte de viitor ai? 

CT: Visuri am destule… cred că pot face față multor situații și provocări (nu doar muzicale), dar în vremurile din urmă nu cred că mai putem face planuri și programe. Important e să fii bine pregătit profesional, să nu refuzi ofertele care se ivesc și care nu îți cer compromisuri, să speri că unul sau altul dintre proiecte va fi pe gustul publicului, astfel încât să poți trăi decent și la fel de pasionat în tot ce știi și vrei să faci.

Foto: arhiva Corneliei Tihon

 

 

 

Mihaela Doina Radulescu
follow me