Scaunele, canapeaua, măsuța de cafea, dulapiorul cu oglindă, bicicleta și multe alte obiecte din casa familiei Spantoveanu au luat drumul ferestrei, ajungând pe pereții exteriori ai clădirii. Proiectul a fost lansat sub mesajul „Să facem Bucureștiul vizibil!”, ca parte din candidatura orașului la titlul de Capitala culturală europeană 2021.
Foto: Laura Dobre
Foto: 24life.ro
Așa a intrat în istoria orașului București o casă de pe strada Teheran, decorată de proprietari cu lucruri dragi și piese de mobilier. Dar nu în interior, ca de obicei, ci pe-afară. Proiectul nu e nou, a mai fost realizat în 2011, doar că de data asta este mult mai amplu și mai elaborat. Mobila de pe ziduri îți sare în ochi. De departe, nu ești sigur că vezi ceea ce vezi. Dar pe măsură ce te apropii, obiectele familiare din decorul sufrageriei apar din ce în ce mai clar, într-o poziție nefirească, în afara ei. Intrigată de peisaj, am intrat să vorbesc cu proprietara…
Interiorul e spațios, chiar izbitor de spațios acum, că s-a golit de mobilă. „Ce vedeți afară sunt chiar obiectele din casa noastră”, îmi explică Andreea Blaj, inițiatoarea proiectului. Îmi arată cu mâna golurile din cameră: „Aici era canapeaua albastră, acolo erau fotoliile cu masa rotundă, care se află acum pe aripa dinspre Televiziune. Sunt obiecte utile, pe care le folosim în viața de zi cu zi și pe care acum le-am scos pe fațadă.”
Andreea Blaj, artist plastic
Andreea Blaj a studiat la Liceul de Arte Plastice N Tonitza din București și e absolventă a Universității Naționale de Arte București, secția Design textil. Are un master în artă murală și arta spațiului public, pe care l-a absolvit în 2011, cu o lucrare de disertație pe tema salvării clădirilor vechi și a patrimoniului cultural și arhitectural al Bucureștiului:
„Eu am avut dintotdeauna o pasiune pentru casele din anii 1930 și am militat pentru salvarea clădirlor vechi. Voiam să fac ceva cu o casă veche, să o împachetez, să fac o proiecție, un film, ceva militant pentru salvarea lor. Între timp, l-am cunoscut pe cel care avea să fie soțul meu, care locuia aici. Când am văzut casa, am zis că locul e perfect pentru visul meu. Și dacă tot puteam să facem ce vrem și să mă joc oricum, am ales cea mai grea variantă – ancorarea obiectelor din casă – pe casă.
Am făcut consiliu de familie, m-au lăsat să cotrobăi peste tot și să scot ce vreau și așa am ajuns să pun obiectele dragi familiei – pe fațada casei. Casa a fost deschisă publicului, care putea intra și vedea și interiorul. Pe-atunci aici locuiau socrii mei, socrul meu a fost foarte emoționat când a văzut proiectul. Camerele erau burdușite cu tablouri și obiecte vechi, chiar simțeai că pătrunzi în spațiul personal al locatarilor.
Andreea explică trecătorilor ce e cu mobila de pe ziduri. Foto: Laura Dobre
Măsuța, draperiile și scaunele de pe fațadă. Foto: Laura Dobre
Foto: Laura Dobre
Canapeaua albastră e în top. Foto: 24life.ro
Cei de la ARCUB au văzut proiectul și mi-au propus să-l reluăm acum, ca parte din proiectele propuse pentru candidatura orașului București la titlul de capitală europeană 2021. De data aceasta, a fost ușor modificat, de mai mare amploare, pentru că și viața noastră s-a modificat, unele obiecte au dispărut și au fost înlocuite cu altele. Iedera arată altfel, acum bate în roșu, pentru că suntem în alt anotimp.”
O întreb despre partea tehnică a proiectului și cum au reușit să-și așeze mobila vertical: „O echipă de alpiniști a ancorat obiectele de stâlpii din pod și de coșul casei, cu niște cordeline speciale și gută pentru obiecte foarte grele. Cu totul, a durat o zi. De dat jos e mai simplu”, râde Andreea. „Au fost instalați piloni pe acoperiș care să susțină obiectele mai grele, dar pe fațadă nu s-a intervenit deloc.”
Aflu că nu dețin decât jumătate din construcție, dar au vecini foarte drăguți, care înțeleg activitățile artistice ale Andreei și i le susțin necondiționat.
„De data asta, mesajul a fost Să facem Bucureștiul vizibil!, să-l înfrumusețăm și să adunăm cât mai mulți turiști la tot ce se întâmplă aici. Simt că a crescut dorința noastră de cultură de câțiva ani încoace, că sunt tot mai multe evenimente și sper să devenim capitală culturală europeană, pentru că în 5-6 ani avem timp să facem și mai multe.
Care a fost reacția? Oamenii se opresc, fac poze, le-am dat pliante, au vrut să știe cum am reușit tehnic să punem obiectele pe zid.”
Când nu e prinsă cu decorarea Bucureștiului și creșterea fetiței ei de 3 ani, Andreea se ocupă de alte proiecte artistice. „În fiecare an înscriu casa în Noaptea albă a galeriilor și adun aici artiști, anul acesta vom fi 16. Măcar o dată pe an încerc să fac un eveniment de mai mare amploare și spațiul ne permite să ne bucurăm cu toții – cu cât mai mulți artiști, cu atât mai bine. Nu știu dacă Bucureștiul va fi sau nu ales capitală culturală europeană, important e că se întâmplă ceva, iar ARCUB ne susține și ne ajută pe noi, artiștii, să transmitem mesajul.”
Conceptul cu care Bucureștiul candidează la titlul de capitală europeană a culturii este „Orașul In-vizibil”, prin care își propune să aducă la lumină toate aspectele uitate, neimaginate, nerealizate, tot potențialul neexploatat și deci – invizibil al orașului. Cele peste 70 de proiecte incluse în dosar se întind pe o perioadă de șase ani și se înscriu în trei teme, care își propun să reînvie memoria pierdută a orașului, să îl deschidă și să îl facă mai accesibil locuitorilor săi, să valorifice și să multiplice inițiativele artistice și culturale existente. Pe 14 septembrie, Bucureștiul a primit vizita juriului european, care a evaluat toate cele patru orașe rămase în competiție, urmând ca în data de 15 septembrie să susțină dosarul de candidatură în fața juriului. Pe 16 septembrie vor fi anunțate rezultatele competiției. Stay tuned!
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments