Pepenele verde obținut prin selecție artificială, în Egiptul antic

Pepenele verde nu a fost dintotdeauna așa cum îl știm – cu miez roșu, dulce și zemos. De unde ne vin pepenii, cum arătau primii pepeni și ce gust aveau aceștia, ne spune Susanne Renner, o botanistă de la Universitatea Maximilian, din Munchen.

pepenele verde (roșu) provine din Sudan

foto: pexels.com

S-a constatat că pepenele verde nu este originar din câmpiile fertile ale Mesopotamiei, de unde se trag majoritatea culturilor cereale și leguminoase de astăzi. Cercetând secvența genetică a pepenelui verde din supermarket (Citrullus lanatus), laolaltă cu alte 6 specii de pepene sălbatic, Susanne Renner și echipa ei au descoperit ceva surprinzător. Rezultatele studiului au apărut recent în publicații de specialitate.

„Genomul modern al pepenelui din zilele noastre este mult mai apropiat celui sălbatic sudanez, decât celor provenite din Orientul Mijlociu, cum se credea până acum. Pepenele sălbatic sudanez prezintă și el diferențe notabile față de versiunea lui de cultură. Miezul este alb și nu foarte dulce, fiind folosit ca hrană pentru animale”, spune Renner.

Astfel, similaritatea genetică dintre cele două specii au dus la concluzia că pepenele sudanez (Kordofan) este precursorul celui de astăzi, obținut prin hibridizare și culturi controlate.

pepene sălbatic

Pepene Kordofan (Citrullus lanatus subsp. cordophanus) din North Darfur, Sudan. Foto: Renner et al., doi: 10.1073/pnas.2101486118.

pepene sălbatic sudanez

Pepene sălbatic (Citrullus lanatus Cordophanus) din Sudan. Foto: Karla Kröpe

Când selecția artificială e ceva bun

Probabil că fermierii antici au cultivat selectiv variantele mai dulci (sau mai puțin amare) ape pepenelui, obținând de-a lungul a mai multor generații, pepenele dulce de astăzi. Culoarea roșie a miezului se datorează și ea probabil selecției artificiale, în care cultivatorii au preferat mai degrabă semințele din care obțineau pepeni cu miez aprins. Când s-a întâmplat asta și care dintre civilizații este responsabilă pentru aceste culturi selective, este mai dificil de aflat, dar Renner a încercat să răspundă și la această întrebare. Ea crede că proveniența din Sudan a acestui fruct delicious nu este întâmplătoare.

Știm deja că în mormântul regelui egiptean antic Tutankamon au fost găsite semințe de pepene verde, îngropate în urmă 3300 de ani, dar asta nu e o dovadă suficientă a variantei dulci de pepene. „Semințele puteau fi erau consumate și ca atare, precum alunele sau alte semințe, chiar dacă acestea erau de la pepeni sălbatici, și nu de cultură”, explică Renner.

Dar apoi a descoperit o imagine a unui pepene din zilele noastre  într-o pictură murală aflată într-o criptă egipteană antică, datată de-acum 4300 de ani. „Imaginea a fost publicată pentru prima oară în 1912, dar nimeni nu a interpretat obiectul ca fiind un pepene”, spune Renner. „Într-un mormânt separat, o altă imagine reprezintă un pepene tăiat pe o tipsie, alături de alte fructe dulci, precum strugurii.” Această descoperire, împreună cu cercetările genetice, au dus la concluzia că egiptenii antici au fost cei care au obținut dulcele pepene verde/roșu.

Aceasta este o descoperire foarte importantă din punct de vedere istoric, spune Hanno Schaefer, professor de biodiversitate vegetală la Universitatea Tehnică din Munchen. „Devine tot mai clar că am neglijat masiv regiunea nord-africană, în ce privește proveniența plantelor de cultură de astăzi. Ne-am concentrat pe zona mesopotamiană, de unde provin cerealele și leguminoasele, dar mai avem de investigat agricultura nord-africană antică și descoperirile arheologice ce țin de aceasta”.

Studiul rudelor sălbatice ale culturilor moderne are și o aplicație dincolo de curiozitatea științifică, ca sursă de inspirație pentru fermierii și cultivatorii din zilele noastre. „Variantele sălbatice au multe avantaje care ar putea fi folosite de cultivatorii de pepene – sunt mai puțin sensibile la mucegaiuri, virusuri și insecte decât tulpinile de cultură”, spune Renner. Știind mai multe despre AND-ul tulpinilor sălbatice de pepene ar putea ajuta botaniștii să selecteze genele benefice și să le implanteze în culturile moderne, fără a compromite gustul bun al pepenelui și culoarea roșie aprinsă, caracteristici obținute cu atâta trudă, de-a lungul a mii de ani, prin culturi selective. Mai mult, ar putea ca noile variante de pepene să poată face față și schimbărilor climaterice în curs, cum ar fi seceta prelungită și temperaturile înalte determinate de încălzirea globală. „Sunt convinsă că industria agricolă va fi interesată de studii privind genetica pepenelui și a altor plante pentru consum.”

24life.ro
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.