La psihoterapeut: divorţul şi relaţiile nefuncţionale

Relaţiile nefuncţionale sunt cea mai frecventă cauză pentru care oamenii ajung la psihoterapeut. Uneori, chiar şi atunci când vin aparent pentru alte probleme – atacuri de panică, anxietate, terapeutul le descoperă cauza într-o relaţie care nu mai merge. Specialistul Alexandra Voica ne spune de ce ajung oamenii la divorţ, cum pot să îl evite şi cum ne poate ajuta psihoterapia în situaţii de criză.

la psihoterapeut cand ajungi intr-o relatie nefunctionala

foto: pexels

Este problema relaţiilor cea mai frecventă temă de dezbatere la psiholog?

 

Într-un fel sau altul, da. Chiar și atunci când oamenii vin aparent pentru alte motive, cum ar fi atacurile de panică, anxietatea, de cele mai multe ori cauza este chiar partea ce ține de relații.  Sunt însă și multe persoane care apelează la terapie pentru că există probleme în relația lor de cuplu.

Statistic, femeile sunt cele care vin mai frecvent la dezvoltarea personală prin psihoterapie. În ultimele luni tot mai mulți bărbați se prezintă pentru terapie și consiliere. Iar partea și mai bună este că lucrează incredibil de bine și de frumos!

În ce stadiu al relației decid să vină la terapie? Dacă vorbesc strict de experienţa mea din cabinet, femeile înainte de un eventual divorţ, bărbații după. Dar asta nu înseamnă că au un grad mai mic de implicare. 

Care sunt cele mai des invocate motive de divorţ?

Din păcate, se ajunge la divorț din cauză că lipsește comunicarea. Sunt de părere că multe cupluri ar putea să își salveze relațiile dacă ar comunica asertiv (nu agresiv).  De asemenea, motivele pentru care se ajunge la divorț țin de: relații extraconjugale, relații formate din adolescență cu parteneri care acum sunt adulți și nu se mai regăsesc unul lângă celălalt, lipsa de înțelegere față de partener, prea puțin timp petrecut împreună ca și cuplu, nu mai există activități comune, au anturaje diferite, uneori prietenii și familia au mare influență, etc.

Se poate ajunge la divorţ și din cauză că au moduri diferite de comunicare, de a-și demonsta sentimentele. 

De exemplu, un partener poate să se simtă iubit atunci când i se fac declarații, iar celălalt doar atunci când i se fac servicii (ajutat la curățenie, pregătit masa, făcut cumpărăturile, dus cu mașina undeva,etc). Dacă nu reușesc să identifice limbajele diferite de iubire, ajung să se nu se simptă apreciați de către soț/soție. 

Una dintre cele mai frecvente încercări apare într-un cuplu când unul dintre parteneri nu se mai simte iubit, respectat, auzit, ascultat.

Dacă există dificultăți în luarea deciziei? Evident. De ambele părți, chiar și când unul dintre parteneri își dorește asta. E foarte dificil să divorțezi, deoarece sunt mulți factori implicați, cum ar fi: frica de necunoscut, frica de singurătate, frica din cauze financiare, frica de ceea ce va spune societatea, frica de a fi judecat și neînțeles de către cunoscuți și familie, frica de a li se pune o etichetă, teama să nu fie pierduți anii petrecuți în cuplu, ieșirea din zona de confort, din obișnuință și multă vinovăție. 

Dacă în familia respectivă există și copii, decizia e cu atât mai grea, deoarece partenerilor le e dificil să diferențieze rolul de părinte al copilului, față de rolul de partener de cuplu, și deseori simt că sunt egoiști, că se aleg pe ei în detrimentul copilului, că acel copil  va simți că își pierde unul dintre părinți. 

Dar dacă discutăm despre o relație nefuncțională, despre o relație toxică, copilul/copiii nu pierd nimic, ci câștigă liniște, câștigă un mediu de dezvoltare sănătos și, mai ales învață că nu trebuie să stai în relații toxice, nu trebuie să stai în nefericire, învață că nu trebuie să stai într-o relație în care esti abuzat(ă) fizic sau verbal, învață că niciodată nu e prea târziu pentru un nou început!

De ce vin la psiholog atunci când trăiesc într-o relaţie nefuncţională? Ce aşteptări au de la terapie?

Vin fie pentru că simt că au ajuns la capătul puterilor, fie că își doresc să audă de la un specialist că o să fie ei bine. Unii vin pentru că își doresc să salveze relația. Unii vin doar să primească o confirmare că așa nu se mai poate, că există viață și după divorț. 

Se tem de atât de mulți factori necunoscuți, se tem că nu mai corespund, se tem să nu fie criticați. 

Încă există generația celor care au învățat de la părinți/ bunici că trebuie să înduri, că trebuie să te sacrifici. Este foarte greu să înveți să te alegi pe tine, când toată viața ți s-a spus că orice se întâmplă în relația de cuplu, trebuie să rămâi alături de partener(ă).

Există persoane abuzate fizic de către partenerul de cuplu (și bărbați, nu numai femei), există femei care sunt violate de către soț, există parteneri care sunt jigniți frecvent, sau care își jignesc partenerul. 

Se întâmplă deseori când vorbim despre divorțuri (mai ales când divorţul nu este dorit de partenerul aflat în terapie) să fie nevoie să lucrăm pe partea de stimă de sine, care, de cele mai multe ori în astfel de situații, este scăzută.  Clientul are nevoie de susținere, de acceptare, să nu se simtă judecat, să fie însoțit pe noul drum către el, să se redescopere, să fie înțeles, să fie lăsat să își trăiască durerea, pentru că și în caz de divorț discutăm de doliu.  

E un proces dureros, necesită timp, necesită accesarea puterii, recadrarea scenariului de viață, fiind necesar să învețe că lucrurile se pot face și altfel și că e perfect normal și sănătos să aleaga să iasă din durerea cu care au devenit deja obișnuiți! 

Oamenii au multe așteptări de la specialiștii în sănătate mintală. E important de menționat că încă de la început se stabilesc obiectivele terapiei și terapeutul poate spune dacă sunt realizabile sau nu. E bine de știut și că, pe măsură ce trece timpul, pe măsură ce aceștia intră în contact cu ei, pot să își îndeplinească unele obiective, pot să adauge altele sau pot să le schimbe cu totul, realizând că de fapt nu își mai doresc ce credeau că vor inițial!Psihoterapia e un proces, e o muncă în doi (dacă discutăm de terapie individuală). E necesar să fie chimie cu terapeutul, relația se formează în timp (alianța terapeutică) dar pentru ca așteptările să le fie îndeplinte e nevoie ca terapeutul și clientul să se întâlnească la jumătate. 

Poate să fie cel mai bun psihoterapeut din lume, dacă clientul vine în terapie doar să bifeze că a încercat și varianta asta, terapeutul nu îl poate ajuta. Din păcate sunt și psihoterapeuți care pur și simplu nu sunt buni pentru unii clienți, și pot face mai mult rău decât bine. 

Însă dacă discutăm strict de cazurile în care clienții se implică în propriul proces terapeutic, da, terapia ajută la vindecare, la dezvoltare personală! Dar nu ține pe nimeni cu forța într-o relație. Din acest motiv este necesar să se stabilească de la început ce dorește să obțină prin terapie și dacă acest lucru este sau nu realizabil. 

Ca psihoterapeut, ce greşeli ai observat că fac?

Am observat că, deși le e foarte greu să iasă din cunoscut, nu e imposibil. Eu, ca psihoterapeut, sunt alături de clienții mei și învăț și eu multe de la ei! Am observat că, din cauza lipsei de încredere în ei, le e teamă să facă ceea ce își doresc. Totodată, că au o mare nevoie să fie ascultați, să fie văzuți, să fie înțeleși! Partea bună a profesiei pe care o am este că ajut oamenii să își acceseze puterea, chiar și în momentele dificile pentru ei. Stau alături de ei când se simt deznădăjduiți, cu acordul lor îi țin în brațe atunci când plâng, și sunt alături de ei când se redescoperă. Asta e partea minunată! Să vezi cum se dezvoltă personal, cum își depășesc fricile, cum, după ce stau acolo cu durerea, își recapătă încrederea în ei, optimismul, și merg mai departe nu din compromis, nu pentru că așa trebuie, ci știind că merită să le fie bine!

Cum aș putea să vorbesc despre greșeli, când ei făceau ceea ce pentru ei era normal? Ceea ce învățaseră că trebuie să facă?

Nu aș putea să vorbesc de greșeli, atât pentru că psihoterapeuții nu judecă și nu pun etichete, cât și pentru că îi privesc cu empatie. Nu au ajuns în cabinetul meu pentru că erau bine. Puțini oameni apelează la psihoterapie de la început pentru dezvoltare personală.

Cum aș putea să vorbesc despre greșeli, când ei făceau ceea ce pentru ei era normal? Ceea ce învățaseră că trebuie să facă? Pentru că rămâneau prinși în căsnicii toxice pentru că le era teamă să facă altfel decât ceea ce știau?

Ce ar trebui sa facă un cuplu ca să nu ajungă vreodată la divorţ?

Să comunice mult, să se respecte, să se ajute să se dezvolte împreună și separat, să stea unul alături de celalalt, la greu și la bine! E foarte important să existe comunicare, nu doar despre banalități, nu doar când e bine; e esențial pentru un cuplu să discute și despre ce îi deranjează (lucrurile lăsate în aer nu se rezolvă de la sine și în general capătă și mai multă forță cât timp sunt doar ascunse sub “preș”). De asemenea, să nu uite că sunt parteneri de cuplu. E importantă petrecerea timpului împreună, așa cum e vitală viața sexuală.

E important să învețe să țină cont de nevoia partenerului de cuplu, să se facă compromisiuri, însă e foarte important să se țină cont de nevoile ambilor parteneri de cuplu, nu doar de nevoile unuia dintre ei. 

Pentru ca o relație să funcționeze, un mare atu este încrederea reciprocă.

Dacă au ajuns la divorţ, ce ar trebui să facă astfel ca despărţirea să fie mai uşoară?

Să nu vadă anii petrecuți în relație ca ani pierduți, să îi vadă ca pe niște ani în care au avut lecții de învățat, în care s-au dezvoltat împreună și să conștinetizeze anii ce vin ca niste ani ce pot să fie în folosul lor. Sunt ani câștigați! Este de asemenea important să accepte ceea ce simt. Să nu se judece pentru modul în care se simt acum, nu asta îi definește!

Și mai ales, esențial este să învețe să se iubească pe sine!

 

psihoterapieAlexandra Voica este psiholog și psihoterapeut. E specializată în psihoterapie integrativă, și, datorită pregătirii ei profesionale, poate ajuta la aflarea cauzei unor tulburări ce pot provoca suferință. “Consider că psihoterapia este foarte utilă în cazul epuizării totale (fizice, psihice) a căutării unor soluții, în cazul atacurilor de panică, anxietate, depresie, procesarea și depășirea unui doliu, în lucrul cu stima de sine, pe zona de parenting și în multe alte situații.” O găsiţi pe pagina de facebook: Psihoterapeut Alexandra Voica sau la adresa de email: psihoterapeut_alexandravoica@yahoo.com

Citeşte şi “Oamenii se despart din cauza lipsei de comunicare”

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.