Vanessa e în clasa a patra, la o școală de stat din Marea Britanie. După experiența din Italia, unde a învățat primii 3 ani, școala din UK a fost pentru ea și familia ei o surpriză totală și o adevărată revelație: „În prima zi aici, când m-am dus s-o iau de la școală, Vanessa era euforică: Mama, dacă ai ști cum e aici la școală! E totul atât de frumos!… Fiecare copil are laptop-ul și Ipad-ul lui! Când mi le-a dat doamna să lucrez, îmi venea să sar în sus de bucurie, dar a trebuit să mă abțin, ca să nu creadă că vin de pe altă planetă!”….
Diana Frone (mama Vanessei) s-a mutat acum 6 luni în UK și locuiește cu familia în West Yorkshire (aproape de Leeds), după 14 ani petrecuți în Italia. Am rugat-o să ne spună mai multe despre școala din UK și ea ne povestește:
Vanessa la școala din UK, împreună cu cele două învățătoare, în sala de sport
Tabla clasică și creta sunt „antichități”
Clasele sunt total diferite de ce am văzut în România și Italia. Aici, sunt mult mai spațioase și atrăgătoare. Podeaua este mochetată și în fiecare clasă există un colț cu cărți. Dar școala are, desigur, și bibliotecă. Nu există clasicele bănci, copiii (30 în fiecare clasă) stau la măsuțe, în grupuri de câte 3-4. Împărțirea asta îi ajută pentru că la clasă se lucrează pe grupuri de nivel.
Fiecare clasă are o tablă normală (adică albă, pe care scrii cu marker) și una smart (smart board, tablă digitală), fiecare copil are laptop-ul și Ipad-ul lui. Se lucrează foarte mult online, la toate materiile. Învățătoarea are și ea laptop-ul ei. Nu au un catalog clasic, ci învățătoarele (câte două la număr, pentru fiecare clasă) țin pe laptop prezența și situația școlară a fiecărui copil. O dată pe săptămână, directoarea împarte copiilor câte o foaie pe care sunt notate evenimentele școlare din săptămâna respectivă, noutăți, evenimente etc.
Vanessa este în clasa a patra. La școala primară, fiecare clasă are câte două învățătoare. Una principală și un ajutor. Amândouă sunt continuu în clasă, la ore. Orarul de curs primar începe la 8:45 și sfârșește la ora 15 în fiecare zi, de luni până vineri. La prânz, copiii mănâncă la școală. Legat de masă, pot să-ți spun că au un meniu special făcut de nutriționiști și care ține cont de necesitățile fiecărui copil. Deci se fac meniuri diferite pentru musulmani (sunt foarte mulți aici), altele pentru copiii cu diverse alergii, intoleranțe alimentare și altele pentru vegetarieni, vegani etc.
Sistemul de predare
Sistemul de predare e foarte diferit de ceea ce știam până acum, din România și Italia, unde se învață cam la fel. (Și unde unii profesori practică aceeași metodă tâmpită de a da copiilor să conspecteze lecția din manual în clasă sau acasă, atunci când ei nu prea au chef s-o predea). Aici nu am întâlnit așa ceva.
Cele două învățătoare nu stau nici un moment la catedră, ci printre copii, pentru a-i ajuta. Vanessa a remarcat acest lucru și mi l-a povestit, încântată. La clasă copiii lucrează mult online, la toate materiile, fiecare pe laptop-ul și Ipad-ul lui, care de fapt aparțin școlii. La istorie și geografie urmăresc filme documentare în clasă. La științe, de exemplu, au studiat recent – urechea. Învățătoarea le-a arătat un filmuleț despre cum e alcătuită urechea și care este mecanismul auzului. La istorie, au învățat recent despre civilizația Maya. Pentru asta, școala a invitat un profesor din Mexic, specializat în domeniu, care le-a ținut o lecție detaliată despre maiași. Predarea se face într-un mod cât mai atractiv, care stimulează interesul elevului și îi deschide gustul pentru studiu. Totul se lucrează în clasă, intens, mult și bine. Copiii dintr-un grup au cu toții cam același nivel și fiecare grup primește exerciții compatibile cu posibilitățile lui. Acest sistem mi se pare nemaipomenit, pentru că îi ajută pe toți copiii în aceeași măsură. Cei buni nu bat pasul pe loc, iar cei slabi sau cu nivel mediu pot lucra după puterile lor, progresând fiecare în ritmul lui. Temele pentru acasă nu trebuie să depășească 30 minute pentru realizarea lor.
Tehnica și tehnologia
Educația în UK se face pe baze mult mai evoluate tehnologic decât în Italia (sau România), unde la clasă nu există smart board (tabla digitală) iar copiilor nu li se dau laptop-uri sau Ipad-uri. În prima zi aici, când am luat-o de la școală, Vanessa era euforică: „Mama, dacă ai ști cum e aici la școală! E totul atât de frumos!… Fiecare copil are laptop-ul și Ipad-ul lui! Când mi le-a dat doamna să lucrez, îmi venea să sar în sus de bucurie, dar a trebuit să mă abțin, ca să nu creadă că vin de pe altă planetă!” Pentru ea, acest lucru a fost extraordinar. Am înțeles că și copiii de la grădiniță au în clase smart board…
Uniforma
Toți copiii au uniforme, sunt foarte stricți din acest punct de vedere: bluza/tricou alb, fustă sau pantaloni gri. Pentru anotimpul rece, au și pulover bleumarin, pe care e brodată emblema școlii. Încălțările – neapărat negre și nu au voie cu cercei atârnători sau bijuterii.
Banii
Manualele și rechizitele se dau de la școală, gratuit. Părinții nu cumpără nici măcar o gumă sau un creion. Nu plătim nicio taxă pentru a înscrie copilul la școală și nu cotizăm la „fondul clasei” – această noțiune nu există. Plătim prânzul copilului, o sumă derizorie – 10 lire pe săptămână.
Timp liber organizat
Școala organizează aici foarte multe „clubs” – cluburi de activități pe care le fac copiii care doresc, în pauze ori după programul școlar. De exemplu, Vanessa s-a înscris la un club în care o învățătoare din școală predă tricotatul cu andrele. Sesiunea ține 15 minute, în pauză, de 3 ori pe săptămână. În altă zi, merge la clubul de șah. Extraordinar e faptul că nu aveau club de șah înainte, dar Vanessa a avut ideea și i-a spus directoarei că asta ar vrea să facă într-o pauză; și astfel a apărut această activitate, o dată pe săptămână. Personalul este foarte receptiv la ideile elevilor și le pun imediat în practică, dacă se dovedesc a fi bune.
Vanessa, la muzeul de artă din localitate, în spate vedeți sculpturi semnate de Barbara Hepworth, o renumită artistă britanică
După școală, Vanessa merge la „after school clubs”: lunea la cor, miercurea învață „recorder” (un fel de flaut), joia practică vioara (la cererea ei), iar vinerea – franceza. Franceza o învață și la orele de școală, ca limbă străină, dar învățătoarea ei organizează acest „extra curs” pentru elevii care vor să studieze mai mult. Alte cluburi mai sunt cele sportive (fotbal, netball, badminton). Înotul intră în programa școlară. Aici fac înot la piscina comunală, dar am înțeles că la școlile din orașe mai mari există o piscină proprie elevilor. Ca instrument obligatoriu la școală, Vanessa studiază chitara. Instrumentele pe care învață (chitara, recorder-ul și vioara) sunt puse la dispozitia elevului de către școală sau Primărie, cum e cazul vioarei (cursul respectiv e organizat de școală în colaborare cu Primăria).
Repet, toate aceste activități extrașcolare sunt și ele gratuite. Se pune un accent foarte mare pe educația copiilor. Statul investește foarte mult pentru a aduce școlile de stat la nivelul celor private și a oferi oportunități egale tuturor copiilor.
Motivația
Copiii sunt foarte motivați să studieze. Pentru cei mai buni, de exemplu, școala organizează excursii gratuite. Sunt foarte stricți cu prezența. Chiar și așa, folosesc metode stimulative și nu coercitive pentru a-i face să vină la școală. De exemplu, la școala Vanessei se organizează săptămânal o tragere la sorți la care participă automat toți copiii care nu au avut nicio absență. Premiul – 10 lire.
Clasei care a obținut cel mai bun punctaj pentru rezultate la învățătură, prezență și disciplină (și cu asta sunt foarte stricți) i se acordă un premiu la final de an, în valoare de 100 de lire, bani pe care copiii îi primesc de cheltuială când merg în excursii.
Tot ce reprezintă material didactic pentru diverse lucrări sau activități este furnizat de școală. Cum au fost de exemplu portocalele și lumânărelele pentru Christingle-ul făcut de fiecare copil pentru Crăciun (un obiect simbolic, ce reprezintă „lumina lui Iisus”).
Cu totul altă mentalitate
O dată pe săptămână, școala face o reuniune a tuturor claselor (cum se făcea la noi careu pe vremuri) în care directoarea anunță noutățile, dacă există probleme și care ar fi acelea.
Au și un panou de onoare. De exemplu, Vanessa este considerată eleva cu cea mai frumoasă caligrafie din școală și există la panou un text scris de ea pentru a onora acest lucru. Copiilor li se dau anumite responsabilități la nivel de clasă și școală.
Săptămânal, clasa se adună la „News Round” – un fel de jurnal de știri pentru copii. Astfel, cu toții sunt informați despre ce se întâmplă în UK și în lume. Tot o dată pe săptămână au o oră de „discuții libere” – într-una din ele au discutat despre „fericire”: ce îi face fericiți, cum reușesc ei să îi facă fericiți pe alții… Se pune mare accent pe stimularea gândirii copilului. Nu se supără nimeni dacă un elev e mai slab la una sau mai multe materii. Important e să-și găsească fiecare talentul și să-l dezvolte. E vorba despre o cu totul altă mentalitate educațională.
Diana Frone în UK
Diana Frone s-a stabilit recent în UK. Este căsătorită cu un bărbat de origine nigeriană și are doi copii.
Despre sistemul de sănătate din UK din perspectiva Dianei, găsiți detalii aici: NHS – o surpriză încântătoare pentru pacienta româno-italiană
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments