Un efect neașteptat al crizei

Image courtesy of David Castillo Dominici at FreeDigitalPhotos.net

Un efect neașteptat al crizei apare direct în viața personală a multora dintre noi: femeile care au amânat momentul maternității în favoarea carierei riscă să-l piardă pentru totdeauna.

Cunosc un cuplu, ea 39, el 41 de ani. Ea director de marketing la o companie care de un an face mari reduceri de personal, el avea o mică afacere în construcții, care a intrat în faliment, odată cu criza. Până acum vreo trei ani, au tras amândoi, toată ziua la serviciu, și-au luat casă, mașină. Mereu cu speranța de mai bine. Ea nu a vrut să rămână însărcinată, de teama să nu-și piardă postul, în plină ascensiune. Acum, când e pe cale să-l piardă oricum, ezită să aibă un copil, pentru că are grija zilei de mâine. Cu ce le rămâne din salariul ei, abia reușesc să achite ratele la bancă. Cum să-și asume responsabilitatea celei de-a treia persoane, care va consuma cel puțin la fel ca celelalte două și nu va avea niciun venit, în următorii 20 de ani, minimum?

Timpuri grele

Americanii au stabilit că e nevoie de un sfert de milion de dolari pentru a crește un copil, fără ca această sumă să includă și cheltuielile cu taxele de studii universitare. Un raport publicat recent de National Academy of Science a stabilit că în Statele Unite se vor naște cu o jumătate de milion de copii mai puțin în următorii 20 de ani, din cauza recesiunii.

Asta nu înseamnă că, brusc, dispar copiii. Janet Currie, specialistă în economia sănătății la Universitatea Princeton, care a lucrat la studiu, spune că rezultatele lui arată clar că timpurile grele au un efect profund asupra vieții noastre, a tuturor, și a femeilor în mod special, pentru că ele sunt condiționate mai mult de tandemul vârstă-fertilitate decât sunt bărbații. Studiile anterioare au demonstrat că femeile sunt mai puțin dispuse să facă un copil când șomajul bate la ușă, iar Statele Unite au înregistrat o scădere a numărului de nașteri din 2007 încoace. Ce nu se știa însă e faptul că adesea femeile nu recuperează timpul pierdut, făcând copii mai târziu – multe dintre ele nu-i mai fac niciodată. Efectul pe termen lung al marilor crize economice asupra nașterilor poate părea nesemificativ pentru societate, în ansamblu, dar devine important la nivel individual.

La noi, natalitatea a atins un minim istoric

La noi, după scăderea spectaculoasă a natalității de după 1990, cifra s-a păstrat oarecum constantă între 2001 și 2008, atingând în 2009 un maxim de 222 388 nou născuți. Din 2010, numărul acestora scade constant, ajungând în 2013 la 180 000 de bebeluși, un minim istoric înregistrat de la cel de-al doilea război mondial. Iar trendul descendent se păstrează, ba chiar se adâncește. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ianuarie 2014 cifra nașterilor a fost cu 1360 mai mică decât în aceeaşi lună a anului 2013. O explicație ar putea fi legată de emigrarea tinerilor, dar dacă raportăm numărul de nașteri la mia de locuitori, sporul negativ de populație se păstrează. În 2012, la noi în țară s-au născut 10 copii la mia de locuitori, ceva mai mulți decât în Germania, care deține recordul minim cu 8 copii/1000 de locuitori și mai puțini decât în alte țări din lume (Irlanda -16, Franța -13, Belgia-11 etc). Sociologii estimează că până în anul 2050 populaţia României va scădea la 16 milioane de persoane.

Scade bugetul, scad nașterile, ghiciți ce crește în segmentul bunuri de consum? Numărul de prezervative vândute! Nu avem cifrele din România, dar în SUA vânzările la prezervative au crescut cu 22% într-un an, 2008-2009. Încă o demonstrație a faptului că sarcinile nu mai sunt dorite, că partenerii amână în mod deliberat momentul când vor deveni părinți. Oare până când?…