Am adunat cele mai importante 8 întrebări despre vaccin, virus, imunitate și pandemie, la care nu am găsit un răspuns rezonabil în anul din urmă și i le-am adresat Carmelei Boila-Göckel, chimist la o fabrică de medicamente din Austria, cu doctorate în științele naturii și biologie moleculară și o experiență îndelungată de lucru în companii farmaceutice. Cum acționează vaccinul și ce legătură are el cu terapia anti-cancer? Vaccinarea în pandemie este o greșeală sau chiar soluția? În ce condiții apar mutațiile? Avem nevoie de a treia doză? Sau de vaccinuri personalizate? Carmela Boila-Göckel crede că vaccinul, cu bune și rele, este deocamdată „mai bine decât nimic” și tot ce avem împotriva bolii – pe care ar fi bine s-o evităm, prin orice mijloace. Ea personal resimte încă efectele infecției cu noul coronavirus, la multă vreme după ce s-a vindecat. Și crede că „ciudățenia” acestei boli este dată de însăși proveniența incertă a virusului, mai degrabă realizat prin inginerie genetică decât apărut în mod natural.
foto stânga: Carmela Boila-Göckel, chimist cu doctorate în științele naturii și biologie moleculară; foto dreapta: pexels.com
Carmela Boila-Göckel este chimist în Austria, la o fabrică de medicamente. Absolventă a Facultății de chimie industrială la Politehnica din Bucureşti, Carmela are un doctorat în ştiinţele naturii în Austria şi un post-doc în biologie moleculară, în SUA, care îi permit o perspectivă ştiinţifică mai largă despre vremurile în care trăim. În post-doctoratul american a avut ocazia să aprofundeze domeniul interacțiunii moleculare și modul în care acționează medicamentele: „Am în spate deja ani grei de experienţă în firme farmaceutice şi ştiu totul despre industria asta, de la faza de cercetare până la punerea pe piaţă şi producţie non stop. Poate nu se ştie, dar dacă te angajezi să produci un medicament, ai reponsabilitatea ca acesta să fie în suficientă cantitate pe piaţă, căci pacienţii depind de el, nu poţi să le zici, ca la alte produse, că s-a terminat“.
Ea şi soţul ei au avut covid-19, pe la începutul pandemiei, când lumea nu prea știa de noul coronavirus, iar ei nu şi-au făcut atunci testele. Pe parcurs, a dezamăgit-o felul în care diverse state au abordat pandemia. Și este preocupată, ca noi toți, de evoluția bolii, inclusiv din punct de vedere științific și medical, poziție din care poate evalua situația mai corect decât noi, ceilalți. Este și motivul pentru care am rugat-o să ne vorbească despre vaccinare, cu bune și rele, despre principiul de funcționare a vaccinului ARNmesager, despre imunitate și protecție, vaccinare versus boală, proveninența posibilă a virusului și direcția în care ne îndreptăm în această pandemie.
Am adunat cele mai importante întrebări pe care ni le-am pus în ultimul an, eu și cunoscuții mei, iar Carmela a avut amabilitatea să le răspundă:
24life: Am înțeles că principiul ARNmesager este studiat de mai mulți ani ca variantă imunoterapeutică împotriva cancerului, studii care au făcut posibilă fabricarea unui vaccin într-un timp atât de scurt. Care ar fi principiul acestui tratament? Care e diferența dintre tratamentul cu ARNm și vaccin?
Carmela Boila-Göckel: În primul rând mulţumesc, Mihaela, că ai pus întrebări atât de interesante, sunt lucruri fireşti care preocupă pe toată lumea. Desigur varianta cea mai simplă, şi din păcate aleasă de mulţi, este să ignore sau chiar să nege existenţa virusului. Asta merge câteva luni, un an, dar noi suntem deja de un an şi jumătate în pandemie, şi cred că nu se mai poate nega ceva. Dacă ar fi o conspiraţie mondială, aş avea mari greutaţi să cred că cineva este atât de abil încât să manipuleze un glob întreg – până şi în Afganistan mor oameni de covid, şi încă chiar mulţi. Pe mine m-au izbit imaginile talibanilor cu mască, dacă până şi aceia o poartă, o fi ceva la mijloc.
Ca să înţelegem principiul terapeutic al oricărui medicament, trebuie să spunem că noi suntem, ca orice organism viu, alcătuiţi din o multitudine de macromolecule, în majoritatea lor proteine, apoi acizi nucleici, fosfolipide şi apă. O parte din procesele biologice se bazează pe interacţiunea dintre două proteine – receptorul şi ligandul (molecula sau ionul care se unește direct cu atomul central în compușii complecși –n.r). Când cele două vin în contact, se transmite un semnal mai departe, pentru următorul proces biologic. Dacă semnalul se transmite prea des sau prea rar, sau deloc, atunci procesul nu mai funcţionează bine şi apare o tulburare, să zicem o boală. Ca să reparăm procesul biologic, ne folosim de un „medicament” – acesta are rolul fie de a stimula legătura, funcţionând el însuşi ca ligand, fie de a întrerupe legătura nedorită, funcţionând ca inhibitor. Am să dau aici clasicul exemplu al benzodiazepinelor, pe care toată lumea le ştie şi unii chiar le abuzează. Toată lumea a auzit de Xanax. Benzodiazepinele se leagă la receptorul GABA la fel ca GABA însuşi (acidul gamma-aminobutiric, un neurotransmițător cu efect inhibitor, sintetizat în creier din acidul glutamic, în prezența vitaminei B6 – n.r). Prin această legătură, ele stimulează relaxarea şi se inhibă sistemul adrenalinic, adică agitaţia.
Iniţial, medicamentele erau substanţe chimice simple până în anii 90, când a venit ideea de a se folosi anticorpi monoclonali care să îndeplinească aceeaşi funcţie, anume blocarea unui receptor. De asemenea, în scop terapeutic cu rol de agonişti se folosesc proteine, care se leagă la receptor în locul ligandului natural, care lipseşte.
La un moment dat, cineva a zis: ce-ar fi să nu mai facem proteine, căci este o tehnologie foarte grea care necesită instalaţii scumpe, bioreactoare pentru creşterea celulelor, nenumărate coloane de purificare prin cromatografie, sisteme performante de diafiltrare şi ultrafiltrare, şamd. N-ar fi mai bine sa facem direct un mesager ARN şi apoi să punem corpul să-şi facă singur proteinele, că doar se pricepe atât de bine la asta? Nici asta nu e uşor tehnologic, dar ideea mi se pare genială şi cred sincer că aceasta este tehnologia de viitor. Am explicat într-un articol aici cum s-a ajuns la această tehnologie.
De la vaccin la imunoterapia anti-cancer și viceversa
Referitor la terapia pentru cancer, ideea generală nu este tehnologia mRNA în sine, ci faptul că există atâtea tipuri de cancer încât ne-ar trebui încă sute de ani să le studiem pe toate şi să le găsim leac. De aceea se merge tot mai mult pe un tratament personalizat, aplicat exact pe tipul tumorii, pentru a stimula sistemul imunitar să recunoasă celulele canceroase şi să le împiedice să se înmulţească, adică exact ceea ce se întâmplă în temutele metastaze. Ideea este să-i prezinţi organismului antigenul într-un mod detectabil şi să-l înveţi să lupte cu el, adică o acţiune similară unui vaccin.
Ca de obicei, atunci când apare o tehnologie nouă, toată lumea începe să se gândească la cum s-o folosească, aşa că nu trebuie să ne mirăm că ARNm şi-a găsit imediat aplicaţii în domeniul vaccinurilor. Înainte de Covid-19 se lucra deja la influenza (gripă), care este o temă grea, din cauza mutaţiilor produse şi a diferitelor tipuri de virusuri, iar vaccinurile actuale din virusuri inactivate sunt departe de ceea ce ne dorim de la un vaccin. Cunosc firme care au încercat ani de zile să facă un vaccin pentru gripă în mod clasic (şi când spun clasic mă refer la virusuri atenuate sau inactivate) şi nu au reuşit – fie că vaccinul nu era eficient, fie ducea la reacţii adverse inacceptabile, de exemplu febră. O să zicem că da, dar şi vaccinurile ARNm produc febră, dar este o chestiune de amploare. Majoritatea nu fac febră, dar la gripă (influenza), în studiile clinice, aproape toţi faceau febră.
24life: Sunt voci care spun că vaccinarea în pandemie este o greșeală, pentru că transmisia virusului între vaccinați poate duce la apariția de variante sau chiar tulpini rezistente la vaccin și deci la o cursă inegală între viteza cu care apar mutațiile și cea a vaccinurilor țintite pe noile variante. De altfel, în cazul epidemiilor, întâi se izolează focarul și abia apoi se începe vaccinarea.
Carmela Boila-Göckel: Trebuie să spun sincer că niciodată nu am înţeles acest argument. Dacă nu vaccinezi în pandemie, atunci când? Personal nu găsesc că mult discutata imunitate de turmă prin boală este o soluţie viabilă. De altfel, au fost multe guverne care au început aşa din şoc sau nepricepere, dar apoi au trecut imediat la lockdown, căci riscau să urmeze scenariul Italiei, cu triajul şi muribunzii în corturi. Dacă am înţeles ceva din această pandemie, a fost că este cumplit să pui un medic să facă triaj aşa, ca la război. Guvernele au luptat din răsputeri să nu se ajungă la aşa ceva, apoi o a doua sperietoare au fost spitalele de campanie. Dacă n-am fi avut lockdown – cine ştie, ajungeam să vedem oameni murind pe stradă. Este totuşi şocant, nimeni nu poate guverna astfel.
De ce nu a putut fi focarul izolat? Eu şi azi mă întreb de ce au continuat zborurile din China până în aprilie 2020? De ce nu s-au tăiat zborurile cu India când a aparut varianta delta? De ce veneau britanicii la schi în Austria, deşi eram în lockdown strict, iar ei aveau varianta alfa la ei în ţară? Ca dovadă că am dreptate este varianta braziliană – gamma. Deoarece aceştia nu călătoresc aşa mult, varianta aceasta nici nu a ajuns în Europa. Deci înainte să-i tragem de urechi pe cei care au sprijinit crearea unui vaccin, putem remarca lipsa de reactivitate a autorităţilor, şi în general, faptul că sunt mereu cu un pas-doi în urma îmbolnăvirilor, exact cum sunt şi la relaxare.
Vaccinul mRNA este extrem de specific şi asta este și slăbiciunea sa. Ne ajută corpul să recunoaştem proteina spike a virusului original care a apărut în Wuhan, aşa zisă wild type. Dar varianta alfa-britanică şi beta-sud africană au apărut deja înaintea vaccinului. Aşa că nu văd cum le-am fi putut pune pe seama vaccinării. Nici măcar delta, căci ne-am vaccinat noi, europenii şi americanii. Restul n-au avut acces la vaccin, în orice caz nu cu ARNm Pfizer sau Moderna. De fapt, virusul se schimbă pentru că nu se poate reproduce cu o acurateţe de 100%, nu pentru că ar avea vreun organ cu care face calcule. Deja dacă şi-a pus o bază greşită în ARN-ul său, apare o mutaţie. De exemplu, la alfa şi la toţi ceilalţi mutanţi avem D614G – adică la poziţia 614 din proteina spike, în loc de acid aspartic are glicină. În codul genetic asta se poate prin simpla înlocuire a bazei din mijloc din A în G (adenosină în guanină; din GAU/GAC se ajunge la GGU/GGC şi deja ai un alt aminoacid în secvenţă). Dacă ne uităm mai exact la chimia moleculei de adenosină şi de guanină, vom vedea că e uşor să se producă această mutaţie.
Mie mi se pare că la acest virus mutațiile apar mult mai repede decât am putea noi să-i venim de hac. Cred că avem acum o tehnologie modernă, care ne va permite să ajustăm vaccinurile pe baza mutaţiilor, în cel mai scurt timp. Presupun că vor fi necesare studii clinice reduse sau poate chiar studii de bioechivalenţă. Deşi teoretic, dacă ai înlocuit o bază A cu G ai creat o altă substanţă şi atunci trebuie să pui la dispoziţie date solide ca să primeşti aprobare de la autorităţi.
Dat fiind spectrul atât de îngust pentru care a fost creat vaccinul mRNA (şi pandantele lui pe vector de adenovirus Astra Zeneca şi J&J) cred că ar trebui un vaccin ţintit şi împotriva altor proteine virale, de exemplu proteina matrix sau proteina nucleică a virusului Corona. Prea multe ţinte nu avem la îndemană, căci acest virus codează doar 10 proteine, dintre care unele apar doar la multiplicare în organismul gazdă (am explicat aici structura sa).
Vaccin împotriva unei variante virale care nu mai există
E foarte adevărat că actualul vaccin imunizează împotriva unei variante virale care de fapt nu mai există. Este dacă vreţi ca un antibiotic ţintit pe streptococ, care nu va acţiona niciodată împotriva bacilului tuberculozei, de exemplu. De aceea industria farmaceutică lucrează la noi vaccinuri, dar nu poate face minuni, o dezvoltare durează atât cât durează. În orice caz persoanele vaccinate nu se îmbolnăvesc aşa grav de Covid 19, iar datele statistice au arătat că procentul celor nevaccinaţi care dezvoltă boala/simptome este mult mai mare comparat cu cei vaccinaţi. Cunosc din viaţa personală exemple în care vaccinul i-a salvat chiar de curând viața mamei de 75 de ani, în timp ce fiind sănătoasă, trebuia să-şi ducă fata iresponsabilă la teste Covid cu maşina – deci în pericol mare de infectare cu varianta delta, desigur. Nu a facut boala, sau cel puţin nu a avut simptome. Cum ar fi fost situaţia dacă nu ar fi fost vaccinată?
24life: Cele mai multe boli infecțioase dau imunitate pe viață în cazul îmbolnăvirii și pentru câțiva ani buni, în cazul vaccinării. În cazul covid-19 – când se obține o imunitate de mai lungă durată, după recuperarea din boală sau după vaccin? Am găsit surse serioase care se contrazic la acest capitol. E clar că numărul de anticorpi scade în timp, dar există un alt tip de imunitate la care apelează organismul pentru a se apăra de coronavirus?
Carmela Boila-Göckel: Bolile infecţioase sunt extrem de variate şi determinate de diverşi agenţi patogeni. Cu SARS-COV-2 avem ghinionul, care ne-a ocolit din fericire în anii 2002, la epidemia de SARS-COV-1. Atunci îmi amintesc că auzit pentru prima dată de „răceala de la care mori” şi m-am gândit, doamne fereşte, asta e o catastrofă. Ţin minte că ne împărţeau Tamiflu (antiviral) în mod profilactic şi ne instruiau să-l luăm la cel mai mic semn de boală. Din fericire, varianta aceea nu prea a fost transmisibilă şi am eu teoriile mele personale de ce. Dar un virus corona tot corona rămane şi eu nu ştiu de ce la aceste virusuri, inclusiv altele care produc răceli/infecţii respiratorii, fie ele rinovirusuri, adenovirusuri, RSV (Respiratory Syncytial Virus) imunitatea durează atât de puţin. De exemplu englezii, care din cauza vremii şi a „nasurilor reci” suferă foarte des de guturai, se chinuie de ani de zile să găsească ceva împotrivă, au studii interesante, dar un tratament sau un vaccin încă nu au reuşit să dezvolte. Durata imunităţii la covid 19 o putem lua după termenul general acceptat de autorităţi: şase luni! Unii zic nouă luni, adevărul este că acum a trecut destul timp de la începutul pandemiei şi avem deja multe re-îmbolnăviri de covid. Nu văd nici un motiv pentru care vaccinul ar face minuni pe care boala însăşi nu le face şi ar asigura o imunitate mai lungă. Asta este situaţia cu acest virus, nu o putem schimba.
24life: Este adevărat că vaccinul anti-covid scade, de fapt, imunitatea generală pe termen scurt, până ce organismul „e ocupat” să fabrice anticorpii specifici? Am prieteni care după a doua doză au avut reacții grave, nu alergice, ci care țin de inflamații și scăderea temporară a imunității: eritem generalizat, inflamații ganglionare, zona zoster, etc.
Carmela Boila-Göckel: Nici eu nu ştiu de ce această proteină spike este atât de alergenă. În cursul bolii (am avut covid-19) nu am avut astfel de probleme, dar simţeam că am de-a face cu ceva cu totul special, imprevizibil şi necunoscut, aşa cum am avut și după. Este practic boala care nu mai vrea să se termine. Cred că scutură sistemul imunitar din rădăcini. O fi aşa pentru că vine din regnul animal de curând şi nu a trecut destul prin oameni? Sau pentru că virusul este modificat prin inginerie genetică? Nu ştiu. Dar nu mă miră eventualele reacţii brutale la vaccin. Tot ce descrieţi arată a sistem imunitar slăbit la extrem. Vă imaginaţi ce se petrece când ai cu adevărat boala.
Când vaccinarea nu e posibilă, boala nu e o alternativă la vaccin, ci o adevărată catastrofă
24life.ro: Referindu-ne la efectele secundare posibile ala vaccinului, în afară de persoanele alergice, care am înțeles că nu au totuși contraindicații la vaccin, ce se întâmplă cu cei cu boli autoimune, cărora li se recomandă să evite tratamentele de stimulare a imunității în general și deci și vaccinurile? Dar cu persoanele care au un răspuns imun foarte slab din cauza altor afecțiuni ori a unui tratament cu imunosupresive? Nu este vaccinul inutil (sau chiar dăunător) în aceste cazuri?
Carmela Boila-Göckel: Covid-19 însuşi slăbeşte profund imunitatea şi declanşează o serie de boli autoimune, ca să nu mai vorbim de bolile vasculare pe care le provoacă. Am citit teorii că boala modifică proprietăţile elastice ale globulelor roşii, sângele are o altă consistenţă, de asemenea şi globulele albe sunt afectate. Eu cred că fiecare pacient trebuie să se consulte cu medicul său şi să facă o evaluare pro-contra. Dacă un vaccin nu e posibil, atunci boala Covid 19 nu este o alternativă la vaccin, ci o adevărată catastrofă. Trebuie să evite să se infecteze, să ia toate măsurile de precauţie posibile. Acum, după ce atâţia oameni au fost vaccinaţi, există multă experienţă în domeniu, iar persoane cu boli autoimune sau cu un sistem imunitar compromis pot lua decizii în cunoştinţă de cauză, nu mai este ca acum 6 luni, când nu prea existau multe date. Nu se pot da răspunsuri în bloc, fiecare caz este specific, de altfel chiar şi una din întrebări la vaccinare dacă îmi amintesc eu bine, era legată de medicaţie cu cortizon (adică imunosupresivă).
24life: Există persoane care dezvoltă o imunitate puternică de la prima doză, iar altele nu au imunitate suficientă nici după a doua – nu ar trebui ca vaccinații să facă o dozare de anticorpi după prima doză (sau după ce au fost bolnavi de covid-19) și abia apoi să se stabilească oportunitatea unui rapel? Dozele de vaccin sunt identice pentru persoane care au o greutate corporală de 150 kg ca și pentru cei de 50 de kg. Practic, injectăm aceeași doză de substanță activă în organisme care cântăresc de la simplu la dublu sau chiar triplu. Nu ar trebui ca doza de vaccin sa fie stabilită pe kilocorp sau măcar pe grupe de greutate?
Carmela Boila-Göckel: Dozele au fost stabilite în studiul clinic, ele fac parte din dosarul de aprobare şi nu pot fi modificate, respectiv Pfizer nu poate spune „faceţi numai o injecţie”, când ei au stabilit pe eşantionul de participaţi la studii că trebuie două. Nici medicul nu are acest drept. Legislaţia farmaceutică este strictă în acest sens şi trebuie raportat orice medicament folosit incorect sau off label. Aici avem de a face cu un preparat biotehnologic şi nu cu o substanţă chimică, care se dă pe kilogram corp. Cât despre dozarea anticorpilor, aici intrăm deja în fine tuning. Noi învăţăm despre boala asta pe măsură ce evoluează şi cred că fiecare al doilea laborator din lume lucrează ceva la Covid-19. E adevărat, asta ar fi o situaţie ideală, dar cine are timp să o aplice? Este ca şi cum am experimenta cu fiecare individ în parte. Industria farmaceutică nu poate lucra aşa. Şi mai sunt alte necunoscute. Cât de bună e metoda testului de anticorpi? Faptul că nu (mai) ai anticorpi detectabili nu înseamnă că ţi-ai pierdut imunitatea, căci există celulele T cu memorie, care la o nouă întâlnire cu antigenul îl recunosc imediat şi pun în funcțiune mecanismul de apărare. Probabil că şi asta se poate detecta cumva, dar nu am studiat imunologie, n-aş putea să spun acum în ce fel, fără să mă documentez mai profund.
24life: Oricât de mult am vaccina, va exista în continuare o masă mare de populație care nu se vaccinează și constituie in continuare vector pentru virus – copiii, adulții cu comorbidități, care nu se pot vaccina sau cei care nu vor, pur și simplu, să se vaccineze; plus adulții care au fost vaccinați, dar își pierd rapid parte din efectul imunizării. „Experimentul” israelian demonstrează că eficiența vaccinului ține extrem de puțin – 6 luni. Vaccinații în decembrie și ianuarie s-au îmbolnăvit în august. Unii dintre ei (vârstnicii, care au de obicei un răspuns imun mai slab) cu forme grave, care necesită internarea în ATI. O a treia doză de vaccin pentru varianta inițială pare inutilă, de vreme ce noile infecții sunt cu delta. În forma prezentă, vaccinarea ne protejează de moarte, nu de boală. Crezi că soluția ieșirii din pandemie este vaccinarea o dată la 6 luni, cu ce avem, timp de mai mulți ani?
Carmela Boila-Göckel: Frumos cuvânt, ieşirea din pandemie. Cu actualele guverne şi OMS, nu prea văd cum. Fenomenul este prea politizat şi e clar, acum, azi, nu avem altceva decât Pfizer (zic generic pt mRNA) și cu asta defilăm. E mai bine decât nimic. „Experimentul israelian” nu sunt sigură dacă demonstrează că vaccinul nu e eficient contra tulpinei iniţiale din Wuhan sau împotriva tulpinei delta…
Se lucrează febril la noile vaccinuri
Eu cred că mai degrabă asta e problema. Dacă ar putea să izoleze mutanții şi să-i ţină la ei acasă în ţările unde apar, bine ar fi. Altfel, după părerea mea, o să urmăm acest drum sinuos: noi variante – noi vaccinuri. Economia nu mai rezistă la lockdown şi țările, guvernele au zis: v-am făcut rost de vaccin, acum gata, nu mai facem lockdown. Mai punem o mască, o folosim doar pe cea FFP2, mai găurim oamenii în nas, în special pe bieţii copii, îmi este tare milă de ei.
Eu personal am încredere în acest domn Biden, nu pare a fi un imbecil, deşi mulţi îl dezavuează din cauza vârstei înaintate. Cum americanii sunt foarte buni la biotehnologie, sunt sigură că nu stau degeaba, de altfel am prieteni peste ocean, care îmi spun că se lucrează febril la noile vaccinuri. Mersul în continuare cu actuala secvenţă de proteină spike în vaccinuri sunt bani aruncaţi pe fereastră şi firmele ştiu asta. O ştie Pfizer foarte bine şi o ştie şi Moderna. O să vină cât de curând cu noile secvenţe. Probabil că prin ianuarie 2022.
24life: Ai spus că ar exista indicii că acest virus nu s-a transmis la oameni pe cale naturală, ci prin inginerie biologică. Ce te determină să crezi asta? Ce indicii observate personal te duc la această bănuială?
Carmela Boila-Göckel: Iniţial, se spunea că virusul a fost pus în libertate cu intenţie de chinezi şi nu am putut să cred aşa ceva. Aproape un an de zile s-a tot trâmbiţat varianta liliac şi pangolin, ca organism intermediar, exact aşa cum cămila este organism intermediar la virusul MERS. Dar există câteva lucruri care nu se leagă în această teorie, şi anume, de ce virusul a apărut exact în Wuhan, acolo unde există Institutul de virusologie şi nu altundeva, de exemplu în provincia Yunan, acolo unde e peştera cu liliacul pe care să zicem că l-a mâncat pangolinul, pe care apoi l-a mâncat omul? După părerea mea, piaţa de animale este doar un alibi. Pieţe de animale presupun că există în toată China, nu am fost acolo, dar am fost în Asia şi am văzut că ei au astfel de pieţe, cum avem noi Obor. Apoi virusul nu se transmite prin mâncare, ca hepatita, ci de la om la om, pe cale aeriană. Asta a fost o altă minciună, sau neîndemânare, cum să-i zic, iniţial când nu au vrut să spună acest lucru ca să nu creeze panică. „Nu este airborne” ziceau ei prin martie – total fals.
Apoi există o întreagă teorie în jurul persoanei Shi Zhengli, care conduce secţia de boli infecţioase a institutului de virologie din Wuhan, un om de ştiinţă foarte capabil, cu diverse publicaţii în reviste ştiinţifice de renume. Ea a fost prima care a făcut legătura între virusul SARS-COV-1 şi alte virusuri găsite în lilieci. Din declaraţiile proprii, a fost chemată de la un congres din Shanghai când a izbucnit epidemia în Wuhan, ca să „ajute”. Vă daţi seama că nu avea cum să recunoască adevărul privind identitatea virusului, sau acum ar fi fost moartă, închisă, etc. Interesant este că a/au retras un articol important, publicat de ei imediat după aceea, dar nişte americani au păstrat copii ale acestuia – aş da orice să-l pot citi şi eu. Desigur doamna Shi Zhengli a simulat transparenţă totală în acele momente, s-a arătat cooperantă şi a pus la dispoziţie genomul virusului wild type în baza de date internaţională. Oricum acesta putea fi secvenţiat de oricine mai devreme sau mai târziu, căci atunci boala era deja în Europa.
După un an, mai bine zis după sfârşitul administraţiei Trump, au început să apară și primele „îndoieli”. Trei cercetători de la Institutul de virusologie Wuhan au fost spitalizaţi prin noiembrie cu afecţiuni respiratorii. Se presupune că au fost primii infectaţi cu virusul corona. Shi Zhengli şi echipa găsiseră un mutant în studiile lor de tip gain of function, care se lega extrem de bine la receptorul ACE2 uman. Există colaborări din 2015 cu Institutul Pasteur, care nu au putut fi şterse. Ziceau că „ar putea” să infecteze şi oamenii. Iată că o făcuse. Nici suprapunerea cu virusul de liliac nu e perfectă, ci numai 96%, după unii 98%, iar cercetătorii americani au detectat secvenţe de baze în genom, care sunt specifice conectării cu DNA ligase (un tip de enzimă care facilitează legarea nucleotidelor în ADN – n.r). Adică, în traducere, acele secvenţe nu aveau cum să apară în mod natural în ARN-ul viral, ci proveneau din ingineria genetică în care bucăţi de ADN fuseseră legate între ele.
Acum ne trezim şi cu aceste reacţii profund atipice ale sistemului nostru imunitar care practic ţipă din toate puterile că acest virus „nu e normal”. Nu ne omoară de tot, dar nici nu ne lasă în pace. Mai nou, între 60-80% din oameni dezvoltă Long Covid, ceea ce este de fapt o plagă. Oamenii se chinuie la locul de muncă fără să ştie ce e cu ei, de ce sunt extenuaţi. Nici nu ştiu unde va duce totul, dacă nu vom rămâne ca generaţie marcaţi de această boală. Eu personal simt că am îmbătrânit cu zece ani în urma ei.
Deci argumentele pro şi contra teoriei laboratorului cam înclină balanţa spre pro. Desigur, ceea ce am pierdut din vedere în martie 2020 era simplul accident de muncă, laborantul nepriceput care-şi toarnă proba pe mânecă apoi îşi sterge nasul cu ea. Glumesc ironic, dar da, este destul de simplu să te infectezi dacă nu foloseşti echipamentul de protecţie cu mare acurateţe. Ajunge o secundă de neatenţie. De aceea cine lucrează cu viruşi patogeni pur şi simplu dacă are o zi rea, mai bine nu se expune inutil în ziua aceea.
Evident, marile laboratoare au strategii de criză „ce faci în caz că”, de exemplu unde se lucra cu virusul HIV în caz de infectare erau măsuri clare şi tratament de prevenire a unei infectări într-un spital specializat. Dar împotriva acestor virusuri de liliac clonaţi cu mai ştiu eu ce mutaţii în spike protein care să le crească afinitatea faţă de receptorul uman ACE2 – ce măsuri poţi să iei? Nici măcar n-au izolat oamenii infectaţi, sau nici aceia n-or fi mărturisit de frică!? În China probabil că funcţionează lucrurile un pic altfel. Este de notorietate că Environment Health and Safety nu e acolo în prim plan. Sunt sigură că, într-o ţară liberă, acest accident s-ar fi putut întâmpla, dar nu ar fi scăpat de sub control.
Citește și
Despre covid-19, din Austria: „Oamenii s-au simţit trădaţi de stat”
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments