Ce fac oamenii de PR?

Ce fac oamenii de PR? Ce calități au, ce facultate au absolvit, ce i-a atras în domeniu, ce le place și ce nu la munca lor, cum își văd viitorul? La toate aceste întrebări și încă altele ne răspunde Diana Cotoros, managing partner la o mică firmă de PR

Acum 20 de ani, românii credeau că Relațiile Publice înseamnă Relații cu publicul. Gurile rele spun că mulți nu fac nici astăzi diferența.

Cea mai scurtă definiție a acestei activități este cea dată de Institutul britanic de PR: „Relațiile Publice înseamnă efortul planificat să influențeze opinia publică prin bună reputație și performanță responsabilă, bazat pe acte satisfăcătoare de comunicare bidirecțională.” Cu alte cuvinte, e vorba despre influențarea subtilă a consumatorului să cumpere/susțină un produs, brand, companie sau persoană prin construirea unei imagini favorabile acesteia.

O glumă veche despre diferența dintre publicitate, marketing și PR, de pe vremea când cele trei domenii erau probabil dominate de manageri bărbați, sună cam așa: „Dacă, la finalul unei cine romantice, îi declari partenerei că ești grozav în pat – faci publicitate. Dacă îi sugerezi că are nevoie disperată de un bărbat și tu ești acela – e vorba de marketing. Dar dacă ea îți spune că a auzit că ești un tip super și te invita la ea – ai avut un bun PR”.

Astăzi, Relațiile Publice sunt un domeniu accesibil tuturor și ambelor sexe, la toate nivelurile, de la patron la angajat, consultant sau freelancer. Relațiile publice s-au extins și la noi, s-au diversificat și nuanțat, iar oamenii de PR și-au împărțit și ei munca, specializarea și clienții. Poți să te ocupi de imaginea unui produs, a unui brand sau unei companii ca angajat al acelei companii, ca parte din echipa unei agenții de PR sau pe cont propriu.

Am rugat-o pe Diana Cotoros, managing partner la o mică firmă de PR, Prime Road Media, să ne împărtășească din propria experiență de peste 10 ani în domeniu:

Lumea zice că e fain să stai la poze machiată şi aranjată şi să ieşi la cafele cu vedetele

„PR-ul a devenit o modă pentru că pare glamouros, elegant, minunat, aurit, glossy. Din afară nu se vede partea de trudă, de caznă, efort, mâini murdare, seri lungi, dimineţi crude şi de negocieri feroce. Lumea zice că e fain să stai la poze machiată şi aranjată şi să ieşi la cafele cu vedetele. De când cu tristele şi multele închideri din presa scrisă, suntem şi mai mulţi…”

Diana Cotoros e absolventă de jurnalism, a lucrat în presă și PR, a fost pe rând reporter, redactor, redactor șef, PR coordonator și manager. În 2003 și-a deschis propria firmă de PR alături de două bune prietene.

„Dacă mi-a fost teamă? Eram paralizată. Obişnuiam să spun că frica e cel mai bun motor a meu. Între timp, am ajuns să gândesc diferit. Nu am avut niciodată o plasă de siguranţă şi niciun sponsor. Cred că mi-am lăsat loc de bună ziua tuturor şi am reuşit să dorm liniştită.”

În timp a redus parteneriatul la doi oameni, cu o altă prietenă. Astăzi, firma ei Hello, Prime Road Media este o mică agenție de PR, la care Diana Cotoros este fondator, proprietar, manager și membru al echipei: „Fac, centrez, ambalez, negociez, scriu. Acum scriu de 100 de ori mai mult decât atunci când eram jurnalist. Suntem 5 oameni. Încerc – nu ştiu dacă îmi reuşeşte mereu – să fiu pe picior de egalitate cu colegii mei. Cum e să lucrezi pentru tine? Greu şi frumos. Te responsabilizează şi îţi da aripi. Pentru că tu devii plasa de siguranţă pentru ceilalţi.”

Job Description

„Nu există o regulă clară. Merg la întâlniri, scriu mult, fac prezentări, simulări, găsim locaţii, furnizori pentru ca să fim mereu surprinzători. La evenimente facem de toate: cărăm cutii, amenajăm decoruri, punem cotul la detalii, facem confirmări, modificări, pentru ca apoi să devenim din Cenuşărese – prinţese şi să ne întâmpinăm strălucitoare oaspeţii.

Eu sunt un jurnalist pervertit. Când am trecut de la jurnalism la PR am simțit că am comis cea mai gravă oroare, că prietenii jurnaliști mă vor vedea ca pe o trădătoare… însă nu a fost așa. Mișcarea asta de o parte și de alta a baricadei m-a făcut să înțeleg mai bine rigorile fiecărui job și să respect deadline-uri, să am mai multă înțelegere și bun simț.”

Calitățile unui bun PR-ist

„Trebuie să fii un om deschis, dedicat şi serios. E important să citeşti şi să fii mereu la curent cu schimbările, pentru că altfel rămâi fără cuvinte şi un om de PR care nu ştie ce şi cum să mai scrie nou şi proaspăt, e un trist. Cred că orice PR are nevoie de experiență în presă ca să își poată face onest treaba de om de comunicare.”

Cu Cristina Ricu, director MKG Professional Brands și Anca Biro, jurnalist

alaturi de colegele mele Mihaela Turcu si Anca Golovei, extenuate la finalul unui concert la Colosseum Retail Park

Cu familia

Clienții versus media

„Unul dintre cei mai buni clienţi ai noștri este Professional Brands. Un alt client surprinzător a fost Emerson – Ridge Tool. Deşi din industrie, am avut parte de proiecte excelente alături de ei, pentru că au fost deschişi şi maleabili. Şi se pare că vom lucra din nou împreună.

Perioada imediat după 2008 a fost foarte bună, pentru ca apoi 2011 şi 2012 să fie nişte ani mai grei, însă ne-am redresat. Nu am fost o firma gigant, ci am păstrat mereu agenţia la nivelul unui boutique.

Clienţii vor din ce în ce mai mult. Am ajuns într-o perioadă în care e important să livrezi informaţii relevante, în care conţinutul primează. În care presa acceptă ştiri şi nu bla bla-uri. Una dintre consecinţele crizei economice este că e din ce în ce mai greu să intri cu PR-uri care nu au şi publicitate plătită undeva în spate. De aceea e nevoie să fii din ce în ce mai bun, mai creativ, mai inventiv. Azi livrăm un mix de informaţie, entertainment cu potenţial mare pe online. Imagini şi mesaje sugestive, puternice, care pot deveni virale şi care să îţi seducă cât mai rapid interlocutorul, indiferent cine ar fie el: client, jurnalist, competiţie, cititor.”

O zi de muncă

„Îmi place că nu mă plictisesc, că e mereu diferit, că nu trebuie să mă supun la reguli absurde şi că am libertate.

Nu îmi place neseriozitatea oamenilor alături de care încep proiecte bazându-te pe contracte medii sau lungi şi care se răzgândesc după o luna şi pentru care ai muncit în van.

Mă trezesc zilnic la 5 dimineaţa, îmi beau cafeaua în liniște, pornesc proiectele pentru ziua în curs sau sfârşesc ce am început cu o seară înainte. În cazurile fericite, fac şi sport, dacă nu seara… uneori. La 7 fără 10 o trezesc pe Mara, fata mea mai mare (are 7 ani şi e în clasa I). Până pe la 7:45 o asist şi o pregătesc de şcoală. Dacă am noroc, Gloria, cea mică de 2 ani mai doarme şi eu mai apuc să mai fac câte ceva pentru job, dacă nu, ea devine prioritatea numărul unu. La 9 îmi vine bona şi fug ori la o întâlnire sau la o serie de întâlniri ori la birou.

De când am copiii, am învăţat să îmi folosesc mai bine timpul. Fac frecvent 2-3 lucruri deodată, pentru că am deadline-uri strânse şi pentru că şcoala Marei nu se termină niciodată mai târziu de 15.20. După ce o duc acasă, mă întorc la birou cu sufletul la gură să termin ce e mai urgent, apoi fuga acasă la fete. Teme, cină şi obligatoriu – joacă! Mai nou, de două trei ori pe săptămâna merg la sport după 9 seara, ca să nu le lipsesc fetelor.

Oricât de greu îmi e, vreau şi fac cumva să petrec timp cu fetele mele. E important să simtă că le iubesc, că le aloc timp şi că nu sunt doar un capitol bifat în viaţa mea. Sacrific şi amân multe ca să fiu lângă copii, de cele mai multe ori şi pe soţul meu.

Planuri

E pentru prima oară când vreau să reaşez firma, să o cresc. Avem nişte asociaţi noi, proiecte noi, vrem să ne mărim echipa şi să îmbunătăţim serviciile. Să ne îmbrăcăm în haine noi, să ne primenim. Să ne relansăm. Simt nevoia unui refresh. Schimbările fac bine, alungă plictiseala şi monotonia.”

Foto: arhiva Dianei Cotoros