10 locuri în Europa distruse de turiști și ce măsuri au luat localnicii

Abia așteptăm să vină vacanțele, să plecăm cât mai repede, cât mai departe, fiecare pe unde poate, în funcție de timp și buget. Noi, prietenii noștri, familia și alte câteva zeci de milioane de oameni vizităm, în aceleași perioade, aceleași locuri cu faimă turistică. Inevitabil, turismul de masă pune în pericol integritatea monumentelor, infrastructurii și uneori chiar a orașului sau insulei, după cum vom vedea. Sunt multe zone aflate în această situație, am selectat 10 locuri celebre din Europa care suferă din cauza turismului.

În iulie și august, turismul atinge un vârf de ocupare greu de cuantificat. Înainte de pandemie atinsese un maxim, iar la 2 ani după restricții, promite un avânt nemaivăzut. Mase largi de oameni se îndreaptă pe diverse rute spre aceleași câteva sute de obiective, unde aglomerația devine insuportabilă, timp de câteva luni pe an. Turismul, deși sursă de venit pentru locuitori și edili, devine supărător și de nesuportat. Mulțimile consumă, vin și pleacă, lăsând în urmă murdărie, gunoaie, părți de infrastructură distruse și uneori chiar distrugeri de monumente vechi de mii de ani. Le erodează și natura, dar mai puternice sunt urmele lăsate de oameni. De aceea, multe zone au îngrădit deja accesul turistic, iar restricțiile vor fi tot mai numeroase.

1. Siturile istorice din Veneția, Italia

Despre Veneția, știm deja că se scufundă, motiv pentru care vor să o vadă tot mai mulți oameni, din toată lumea. Și poți să-i învinovățești?… Venețienii se plâng că turiștii (inclusiv vasele și bărcile de croazieră) cresc gradul de poluare al orașului, iar Comisia UNESCO este preocupată de impactul creșterii turismului asupra siturilor istorice. În ultimii doi-trei ani, edilii au luat măsuri ce amendează comportamentul turistic indisciplinat (sau necivilizat?!). În Veneția, ești amendat drastic dacă arunci gunoaie pe stradă. Nu ai voie să lași lacăte pe parapetul podurilor și nici să scrii sau să distrugi în vreun fel zidurile sau copacii.

10 locuri din Europa distruse de turisti

Veneția, mai 2018 Foto: MDR

Veneția, mai 2018 foto: MDR

În Piața San Marco nu ai voie să te așezi sau să mănânci decât la terase, în cafenele sau restaurante. Nici sub arcadele Palatului Ducal și nici pe vreo treaptă, la vreo intrare sau în vreo piațetă din zonă. În 2018, primarul a propus amenzi între 200 și 500 euro pentru încălcarea acestei interdicții. Din 2008 nu ai voie să hrănești porumbeii (pentru că excrementele acide distrug mozaicul și zidurile monumentelor) și nici să înoți sau să faci baie în apele din canal. Par măsuri de bun simț, dar au existat turiști surprinși la scăldat printre bărci și gondole. Turiștii nu au voie să se deplaseze cu bicicleta în oraș (și nici să meargă pe lângă ea). Din 2019, venețienii discută de introducerea unei taxe de 10 euro pe zi la intrarea în oraș.

2. Infrastructura din Cinque Terre, Italia

Cinque Terre este o regiune de coastă în nord vestul Italiei, ce cuprinde 5 localități: Monterosso al Mare, Vernazza, Corniglia, Manarola și Riomaggiore. Toate, împreună cu zona de coastă și de deal care le unește, fac parte din Parcul Național Cinque Terre, aflat în patrimoniul mondial UNESCO, destinație turistică ce se bucură de mare popularitate. De-a lungul secolelor, oamenii au construit terase chiar la marginea stâncilor ce străjuiesc Marea Ligurică. La apus, lumea se înghesuie pentru imortalizarea momentului în cea mai bună poză, încercând să surprindă frumusețea naturii și arhitecturii, deopotrivă.

Vernazza, foto: Pexels

Odată cu faima zonei a crescut, evident, și turismul. În ultimii ani, mulțimile de vizitatori au afectat negativ infrastructura și orașele, iar unii turiști au fost prinși în alunecări de teren, cu mai multe ocazii. De aceea autoritățile discută pe de o parte despre investiții în protejarea zonei și reducerea numărului de turiști, de cealaltă parte. Numărul maxim propus pentru vizitare este de 1,5 milioane de turiști pe an, în acest moment el fiind aproape dublu (2,5 milioane).

3. Traficul din Insula Skye, Scoția

Unul dintre cele mai pitorești locuri din Regatul Unit, Insula Skye este cunoscută pentru peisajele ei sălbatice, cu sate de pescari și castele medievale. Din păcate, în anii din urmă, traversarea Podului Skye (peste golful Loch Alsh, ce leagă Insula Skye și Insula Eilean Ban de continent), a devenit un adevărat test de răbdare. Și asta din pricina mulțimii mașini și rulote care formează cozi lungi, staționare în trafic.

Podul Skye, foto: Pexels

Confruntați cu această popularitate turistică crescută, insularii se găsesc în incapacitatea de a-i caza pe toată lumea. Conform autorităților locale, tot mai mulți vin fără niciun fel de rezervare și se opresc la secția de Poliție pentru informații. Și mulți sfârșesc prin a-și petrece noaptea în mașină, lucru care afectează, evident, și turismul și integritatea locului. Deocamdată, vizitatorii sunt sfătuiți să-și folosească „bunul simț” înainte să pornească spre insulă pentru o noapte.

4. Mediul din Mallorca, Spania

În 2017, Mallorca a avut peste 10 milioane de turiști, cu 6 milioane mai mulți decât în 2010, conform unui raport european.

Plaje minunate, cu nisip fin, apa mării caldă și curată, castele și ruine maure, golfulețe pitorești pline cu iahturi și bărci luxoase, moderne, casa unde au locuit Chopin și George Sand (1838-1839) devenită astăzi muzeu – sunt tot atâtea motive să o vizitezi. Catedrala romano-gotică din Palma este impresionantă, loc preferat de ceremonie pentru celebrități din toată lumea. Hotelurile de multe stele și barurile de pe plajă deschise până dimineață întregesc atracția locului, nu e nicio surpriză că s-au înmulțit vizitatorii. Când am fost eu în Mallorca, prin 2000, pe aeroportul din Palma decola și ateriza câte un avion la fiecare 5 minute. În 2018, intervalul se scurtase la 1 minut.

Mallorca, foto: David Vives, pexels.com

Din păcate, extinderea turismului a dus la o „criză extremă de mediu și comerț cu peisaje, mediu și patrimoniu”, cum menționa în 2018 un site local. După proteste repetate ale localnicilor cu sloganuri – „Stați acasă!”, „Mallorca nu poate susține un zbor pe minut!” și vandalizări de hoteluri în Palma, cu mesaje „Turismul omoară orașul”, taxa turistică a crescut la 4 euro pe zi (pentru cei cazați în hotel). Un director de turism din Insulele Baleare crede că banii obținuți din această taxă oferă un „model viabil, astfel încât comunitățile locale să beneficieze de turismul în insule”.

5. Infrastructura din Insula Santorini, Grecia

Cea mai cunoscută și vizitată dintre insulele Ciclade, în Marea Egee, Santorini este celebră pentru arhitectura unică, construcțiile albe, cubice și turlele albastre ale bisericilor construite pe stânci, deasupra mării. De-a lungul anilor, insula nu și-a pierdut deloc din fascinația asupra vizitatorilor, dimpotrivă. Faptul că stă pe un vulcan activ (singurul din lume al cărui crater se află în mare), este un motiv în plus ca turiștii să vadă insula cât timp acesta este încă liniștit și nu erupe. Cu o suprafață de numai 29 de km pătrați și invadată de vizitatori, Santorini a început să devină neîncăpătoare.

V-ați întrebat cum e posibil ca celebrele căsuțe și bisericuțe să fie mereu de un alb strălucitor? Ei bine, asta se întâmplă pentru că santorinezii le curăță și le revopsesc în fiecare vară. La fel platformele pe care se urcă turiștii să-și facă poze, zidurile pe care le murdăresc, băncuțele din piatră sau din lemn, gardurile, arcadele și pasajele. Își îngrijesc grădinile și pomii și se pregătesc anual să-și primească vizitatorii, pentru care există o preocupare continuă, la nivel administrativ și comercial.

Santorini, 2021. foto: MDR

Santorini port, oct. 2021 Foto MDR

Înainte de pandemie, consumul de apă și energie al insulei în sezon crescuse atât de mult încât primarul de atunci își făcea griji pentru integritatea infrastructurii. Deși au construit numeroase instalații de desalinizare și lucrau la ridicarea uneia noi, cea mai mare din Grecia, edilii se temeau că aceasta nu va fi suficientă. Pentru a reduce numărul de turiști, Santorini limitase la 8000 pe zi numărul de călători pe vase care acostau în Santorini. După pandemie, turismul în Santorini a revenit la avântul din de-acum 5 ani, ba chiar promite să-l întreacă.

La o populație de 15 500 de locuitori, Santorini a atins un maxim turistic istoric în 2022, cu 750 000 de intrări pe cale aeriană, față de 520 000 în 2019. La numărul acesta adăugați turiștii de o zi care aduși de vasele de croazieră și veți avea o idee mai clară asupra aglomerației sezoniere din Santorini.