O nouă cercetare privind cafeaua și impactul ei asupra mediului oferă primele recomandări privind evaluarea mai exactă a amprentei de carbon a cultivării cafelei. Asociația Română a Cafelei prezintă o nouă cercetare științifică1, publicată în revista Sustainable Production and Consumption, care analizează cea mai bună modalitate de a standardiza măsurarea impactului de mediu al cafelei – un produs de bază din ce în ce mai amenințat de schimbările climatice2.
Măsurarea amprentei de carbon a cafelei verzi a variat în mod tradițional, așa cum se întâmplă adesea în cazul oricărei evaluări a ciclului de viață al produselor agricole. Institutul pentru Informații Științifice despre Cafea (ISIC) a comandat Centrului Francez de Cercetare Agricolă pentru Dezvoltare Internațională (CIRAD) o revizuire a metodologiile actuale pentru cafeaua verde, pentru a dezvălui o imagine mai precisă a modului de măsurare a impactului asupra mediului materiei prime utilizate în una dintre cele mai populare băuturi din lume.
CIRAD a identificat și analizat 34 de studii, alături de orientările agricole internaționale privind măsurarea amprentei de carbon. Studiile au fost reprezentative pentru numeroasele regiuni și medii diferite în care se cultivă cafeaua. De exemplu, 72% din toate sistemele agricole studiate erau situate în America Centrală și de Sud – reprezentând 70% din producția mondială de cafea.
După cum se subliniază în analiză, amprenta totală de carbon a cafelei verzi poate varia foarte mult în funcție de o serie de factori cheie. Aceștia includ:
- Schimbarea utilizării terenurilor – schimbări determinate de activitatea umană în utilizarea sau gestionarea terenurilor
- Niveluri variabile de utilizare a îngrășămintelor cu azot
- Reziduuri de cafea provenite din tăiere, frunze și coji de cafea – nivelurile diferite de reziduuri variază în funcție de emisiile produse pe măsură ce se descompun și eliberează carbonul stocat
- Emisiile provenite din procesele umede – curățarea, sortarea și uscarea cireșelor și boabelor de cafea
Cécile Chéron-Bessou, cercetător principal al CIRAD în cadrul acestei analize, explică: “Evaluările bazate pe ciclul de viață sunt complexe și iau în calcul numeroase simplificări și alegeri. Prin urmare, un principiu-cheie pentru aceste evaluări este transparența absolută în ceea ce privește alegerile și ipotezele exacte făcute în cadrul modelării. Sperăm că analiza noastră va servi drept un instrument solid pentru măsurarea transparentă și solidă a amprentei de carbon a cafelei verzi – ajutând fermierii și cercetătorii să sprijine bunele practici pentru o cultură durabilă a cafelei“.
Revizuirea publicată a fost realizată în paralel cu un raport mai detaliat3, care oferă o serie de recomandări pentru standardizarea măsurătorilor în aceste domenii. De exemplu, îndrumări simple pentru a identifica măsurători reprezentative pentru diferite sisteme de exploatații de cafea și pentru a aplica în mod consecvent modelarea schimbării utilizării terenurilor, precum și prezentarea celei mai bune modalități de estimare a biomasei totale (inclusiv a rădăcinilor) a altor arbori prezenți în sistemele de cafea. Deoarece cafeaua este o cultură perenă, care trăiește mulți ani fără a fi replantată, analiza oferă, de asemenea, orientări privind modelarea precisă și măsurarea medie a arborilor în diferite faze de maturitate.
Despre Asociaţia Română a Cafelei (ARC)
Înfiinţată în urmă cu 22 de ani, Asociaţia Română a Cafelei (ARC) promovează interesele comerciale şi economice ale industriei cafelei. Asociaţia Română a Cafelei sprijină crearea unei pieţe a cafelei competitive şi transparente, astfel încât consumatorii români să beneficieze de o cafea de cea mai bună calitate, la cele mai bune preţuri. ARC este deschisă tuturor societăţilor comerciale active din industria cafelei din România. Membrii ARC sunt: Strauss România (www.strauss-group.com), Nestlé România SRL (www.nestle.ro), Jacobs Douwe Egberts (www.jacobsdouweegberts.com) și Tchibo România (www.tchibo.ro). Informații despre cafea găsiți și pe site-ul Asociației Române a Cafelei: http://www.desprecafea.info/.
Pentru a vă alătura comunității iubitorilor de cafea, urmăriți paginile de Social Media: https://www.facebook.com/desprecafea.info/ și https://www.instagram.com/desprecafea/
Despre ISIC
Institutul pentru Informații Științifice despre Cafea (ISIC) este o organizație non-profit, înființată în 1990 și dedicată studiului și diseminării științei referitoare la “cafea și sănătate” Din 2003, ISIC susține, de asemenea, un program educațional paneuropean, lucrând în parteneriat cu asociațiile naționale de cafea din nouă țări pentru a transmite cunoștințele științifice actuale despre “cafea și sănătate” profesioniștilor din domeniul sănătății.
Citește și:
Cafeaua, cea mai populară băutură după apă
Cafeaua poate reduce riscul de diabet de tip 2
Referințe
- Chéron-Bessou C. et a. (2024) Unravelling life cycle impacts of coffee: Why do results differ so much among studies? Sustainable Production and Consumption. Published online: https://doi.org/10.1016/j.spc.2024.04.005
- Grüter R., et al (2022) Expected global suitability of coffee, cashew and avocado due to climate change, PLOS ONE. Available at: doi.org/10.1371/journal.pone.0261976
- CIRAD (2024) Review on Green Coffee Carbon Footprint.
- 6 tehnici eficiente pentru a reduce stresul și a fi bine cu tine - December 5, 2024
- Piatra semiprețioasă norocoasă a lunii decembrie - December 3, 2024
- Misterele Bibliei și ale Noului Testament, în 3 documentare tv - November 28, 2024
Comments
1 Responses to “Cafeaua, un produs de bază tot mai amenințat de schimbările climatice”
Cum ar trebui să răspundem în fața amenințărilor climatice asupra cafelei, unul dintre produsele de bază ale lumii moderne? Cât de precisă este evaluarea actuală a impactului de mediu al cultivării cafelei și ce măsuri concrete ar trebui luate pentru a proteja această industrie vitală? Este timpul să standardizăm și să actualizăm metodologiile de măsurare a amprentei de carbon pentru a reflecta mai bine realitatea diversității culturilor și a condițiilor de mediu în care sunt cultivate cafelele din întreaga lume?