Suntem tot mai ocupați și mai grăbiți, nu neapărat și mai productivi. Cu toată tehnologizarea și digitalizarea, încărcarea a crescut și stresul e mai mare. Iar stresul cronic duce la boli cardiovasculare, diabet și depresie. Nu e de mirare că industria de relaxare e înfloritoare și toată lumea vrea să afle cum încetinim ritmul menținând performanța.
Grăbește-te încet
Trăim în era vitezei. Ne străduim să fim mai productivi să facem mai multe într-un timp mult mai scurt. La marginea epuizării, mintea și trupul ne amintesc permanent că avem o limită biologică, dincolo de care ne putem îmbolnăvi.
De ce ne grăbim așa tare? Cum se vindecă boala vitezei? E posibil sau chiar de dorit să încetinim ritmul?
Realizând că prețul plătit vitezei e prea mare, oamenii vor să încetinească și să își recupereze timpul și viața – să trăiască, să se bucure în tihnă de ceea ce au și fac zilnic. Revoluția încetinirii a început. Nu e vorba despre renunțarea la tehnologie și la cuceririle timpurilor noastre, ci de o revoluție modernă, promovată de înșiși consumatorii tehnologiilor de vârf și utilizatorii celor mai noi aplicații. Noua filosofie poate fi descrisă cu un singur cuvânt – echilibru. Paradoxal, oamenii își regăsesc energia și eficiența acolo unde se așteaptă mai puțin – în încetinire.
Mișcarea „slow” își face drum în actualitate și în birouri, companii și acasă, în spitale, săli de teatru și de gimnastică, în școli, bucătării și dormitoare, îndemnându-ne se ne reviziuim relația cu timpul. Conform Forbes, în 2015, industria de mindfulness a devenit o afacere de 1 miliard de dolari.
De ce abordarea „încet, dar bine” preia locul celei „în viteză, cu orice preț”
1. Câștigăm timp
Graba strică treaba, spune un vechi proverb românesc. Și o strică așa de tare, că trebuie s-o refaci de mai multe ori, pierzând astfel cea mai prețioasă comoară – timpul. Sigur, asta s-ar putea să fie și din cauză că ți-ai asumat mai multe sarcini decât poți să duci, dar modul în care abordezi munca poate să reducă stresul sau dimpotrivă, să-l crească peste măsură.
Graba e o atitudine, un fel de a fi. Gândirea pe o durată mai lungă de timp e intuitivă și creativă. E ceea ce facem când nu suntem presați de termene scurte, când avem timp să lăsăm ideile să înflorească. Când avem posibilitatea unor analize nuanțate și șansa descoperirii unor soluții surprinzătoare. Încet, dar bine – este o filosofie care ne aduce numeroase beneficii. Săritul de la o sarcină la alta nu e doar obositoare, dar și ineficientă. Există riscul să nu faci nimic bine. Pe de altă parte, dacă acorzi fiecărui lucru răgazul necesar, s-ar putea să constați că ai avut mai mult timp decât credeai.
2. Luăm decizii mai bune
Intuiția e rapidă și bună, dar gândirea rațională e cea care are nevoie de timp și ne ajută să luăm cele mai bune decizii. Subconștientul continuă să aibă un cuvânt important de spus, dar nu ne mai repezim să tragem concluziile. Când avem mai mult timp, luăm decizii mai bune.
3. Comunicăm mai bine
Când ne grăbim, avem tendința de a vorbi în același timp sau peste celălalt și mai ales să ne impunem părerea, fără să avem și răbdarea de a asculta altă opinie. Timpul ne dă șansa să auzim cu adevărat ce spun ceilalți să fim atenți și să procesăm informația mai bine. Astfel se reduce riscul apariției neînțelegerilor și erorilor de comunicare
4. Greșim mai puțin
Stilul multitasking ne dă iluzia eficienței, dar mare parte din timp încercăm să reparăm efectele deciziilor pripite pe care le-am luat tocmai din cauza grabei. Starea perpetuă de alertă în care ne obligăm creierul să funcționeze e contraproductivă și ineficientă pe termen lung. Copleșit de cantitatea uriașă de informație pe unitatea de timp, creierul nu mai poate face diferența între ce e relevant și ce nu. Întreruperile frecvente prelungesc și mai mult timpul de procesare productivitatea și memoria au de suferit.
Când avem suficient timp, reușim să observăm detaliile și posibilele erori. Punem întrebări mai multe și mai bune și tragem concluziile potrivite. Reușim să ne concentrăm mai bine și mai eficient..
Stresul e bun, în porții mici
Din multe puncte de vedere, stresul e bun. Ne ajută să respectăm deadline-uri și să evităm pericolele. Stresul ne scoate din situații limită, când ne ajută să decidem în fracțiuni de secundă dacă luptăm sau fugim. Dar când factorii de stres cresc peste măsură, stresul crește și el și devine periculos. Stresul continuu determină niveluri ridicate de cortizon (hormonul stresului) în organism și ne epuizează treptat capacitatea de elibera cortizon, îmbătrânindu-ne prematur. Dar creierul nu îmbătrânește din cauza stresului indus de realizarea unui scop sau munca pe care dorim s-o facem. Nici de sâcâieli banale, cum ar fi plata impozitelor sau faptul că nu găsim loc de parcare. O cantitate importantă de stres provine din trăirea unor evenimente majore în viață, cum ar fi dispariția unei persoane apropiate, schimbarea locuinței sau problemele financiare. Dar mai există o categorie de probleme care ne induc stres, și anume cele care ne supără pe perioade lungi de timp, nemulțumirile permanente de acasă sau de la serviciu și „problemele nerezolvate” – spun cercetătorii.
Cum scăpăm de stresul „suplimentar”
Stresul cronic ne poate scurta viața cu până la 32 de ani, spun specialiștii (Tu, Ghid de funcționare, Dr Michael Roizen și Dr Mehmet Oz). Ani pe care ni-i putem lua înapoi, dacă reușim să reducem stresul. Cum facem asta? Cu ajutorul prietenilor, exercițiilor fizice, meditației și apartenenței la un grup.
Două dintre activitățile noastre preferate sunt râsul și meditația. Râsul reduce anxietatea, tensiunea și stresul și ne poate întineri cu 1,7 până la 8 ani. Meditația ne ajută să ne menținem intacte celulele cerebrale și funcțiile memoriei, să prevenim depresia și anxietatea.
Alegeți un loc liniștit pentru relaxare și încercați să vă goliți mintea. Sau să visați cu ochii deschiși: un țărm însorit, scăldat de briza mării și de valurile care se rostogolesc ritmic. Stăm la umbră, întinși în hamac și sorbim din sucul de mango cu gheață (sau berea rece), simțim mirosul sărat al mării și algelor, auzim țipetele pescărușilor… e Paradisul? Nu, e o imagine mentală care ne relaxează pe loc și ne îmbunătățește funcțiile creierului. Visatul cu ochii deschiși ne păstrează flexibiltatea minții. Folosindu-ne imaginația, ne determinăm creierul să funcționeze în afara proceselor rutiniere, ceea ce ajută funcția cognitivă să atingă cote maxime.
Beneficiile meditației
Un studiu UCLA a descoperit că cei care practică meditația au funcții cerebrale mai bine păstrate. Probabil că ai auzit despre meditație, dar crezi că tu nu poți sau n-ai timp s-o practici – poate că ar fi bine s-o încerci, specialiștii spun că beneficiile ei sunt spectaculoase.
Explicația efectului meditației constă, pe scurt, în reacția creierului la experiențele noastre. Prin schimbarea experiențelor, ne putem „reformata” propriul soft, adică funcționarea cerebrală.
Practica meditației („mindfulness”) realizează un spațiu între impuls și acțiune, timp care ne permite mai multă flexibilitate în gândire și răspunsuri. Ne oferă timpul necesar să percepem impulsul, fără să reacționăm impulsiv, pentru că prin meditație învățăm creierul să se deconecteze de la comportamentul automat care urmează de obicei ca răspuns la impuls. S-ar putea să nu mai reacționăm atât de rapid, dar ne vom păstra intactă energia mentală și concentrarea, reducând la minim posibilitatea erorii.
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments
1 Responses to “De ce e bine să încetinim ritmul”
Foarte interesant articolul. Mulțumim.