Fată sau băiat? Sexul copilului depinde de moștenirea genetică a tatălui

Fată sau băiat? Cum poți să afli ce șanse ai cu mult înainte de a rămâne însărcinată… Un studiu genealogic pe sute de ani realizat la Universitatea din Newcastle sugerează că bărbații moștenesc de la părinții lor tendința de a avea băieți sau fete și că există o mai mare probabilitate ca un bărbat cu mai mulți frați să aibă un fiu, în timp ce un bărbat cu multe surori este mai predispus să aibă o fiică.

băiat sau fată?

foto stânga: pexels.com

Studiul realizat la Universitatea din Newcastle a cuprins mai multe sute de familii din Europa și America de Nord, în dorința de a ajuta viitorii părinți să-și cunoască predispoziția familială către fii sau fiice cu mult înainte ca mama să rămână însărcinată.

Lucrarea condusă de cercetătorul Corry Gellatly a arătat că bărbații moștenesc de la părinții lor tendința de a avea mai degrabă fii sau fiice.

Mai precis, au fost studiați 927 de familii și arborele lor genealogic în timp, până la anii 1600 și membrii acestora, peste 550 000 de persoane.  „Studiul arborelui familial a arătat că moștenim predispoziția de a avea băieți sau fete. Știm acum că bărbații sunt cei care determină sexul copilului și că au mai degrabă băieți dacă au mai mulți frați; sau fete, dacă au mai multe surori”, explică dl Gellatly.

Studiul de la Newcastle sugerează că o genă nedescoperită încă este cea care controlează materialul genetic al bărbatului, respectiv dacă acesta transmite urmașilor lui cromozomi X (caz în care copilul va fi fată) sau cromozomi Y (când va fi băiat). La scară largă, raportul dintre numărul bărbaților transmițători de cromozomi X și cei care transmit mai degrabă Y determină diferența dintre numărul de băieți și fete născuți în fiecare an, în lume.

Fii sau fiice?

O genă este compusă din două părți, numite alele, câte una de la fiecare din părinți. Dl Gellatly demonstrează că bărbații sunt purtători de 2 tipuri diferite de alele, din care rezultă în 3 posibile combinații genetice. Acestea controlează raportul dintre cromozomii X și Y, astfel:

  • Bărbații purtători de prima combinație numită mm (male-male) produc o spermă cu mai mulți cromozomi Y și au deci mai mulți fii.
  • Bărbații cu a doua combinație numită mf (male-female) au în spermă un numar relativ egal de cromozomi X și Y, fapt care îi face să aibă un număr egal de băieți și fete.
  • Din a treia combinație ff (female-female) fac parte bărbații care produc material genetic cu X majoritar, ceea ce îi determină să aibă mai multe fiice.

Această genă face ca numărul bărbaților și femeilor să se echilibreze automat în cadrul unei populații. Dacă sunt prea mulți bărbați, de exemplu, mulți dintre aceștia (transmițători de genă mm) nu vor reuși să-și întemeieze o familie și să aibă copii, astfel că bărbații care au mai multe fete își pot transmite gena, ducând la nașterea mai multor fete în următoarele generații.

În perioada următoare războaielor mondiale a existat o creștere bruscă a numărului nou născuților băieți. În anul următor încheierii primului război mondial, de exemplu, în UK s-au născut 102 băieți la suta de fete, față de anul anterior. Gena de control descrisă de dl Gellatly explică fenomenul: cum șansele erau în favoarea familiilor cu mulți băieți să-și vadă măcar unul în viață după război, băieții întorși acasă făceau la rândul lor băieți, tendință moștenită de la tații lor. Prin contrast, în cazul familiilor cu mai multe fete, probabilitatea ca singurul fiu să supraviețuiască războiului era foarte mică, așadar n-au mai reușit să-și transmită mai departe gena tendinței de a avea fete. Asta ar putea explica de ce bărbații supraviețuitori războiului au avut mai degrabă fii, iar perioada a marcat o explozie de nașteri-băieți.

De-a lungul anilor cuprinși în studiu, în cele mai multe țări, statisticile menționează nașterea a mai multor băieți decât fete. În Anglia și SUA, de exemplu, în prezent se nasc cam 105 băieți la suta de fete. Tot statisticile spun că mor mai mulți copii băieți, decât fete. Chiar dacă se nasc mai mulți băieți, nu toți ajung la maturitate. Așadar și aici gena de control reechilibrează situația.

Cum acționează gena

Diagrama de mai sus arată în mod simplificat cum acționează gena. Pentru demonstrație s-au luat cele 3 cazuri, în care bărbații pot avea doar fii ori doar fiice sau un număr egal de fii și fiice, deși în realitate situația e mai complexă. Deși gena nu are nici un efect în cazul femeilor, și ele sunt purtătoare ale genei (f) și o transmit mai departe copiilor lor.

În primul arbore genealogic, bunicul este mm, așadar toți copiii lui sunt băieți. El nu transmite decât alele m, așadar copiii lui vor avea ei înșiși și vor transmite la rândul lor combinații mm de alele. Ca rezultat, fiii vor avea tot fii. Nepoții au o combinație mf de alele, pentru că au moștenit o alelă m de la tată și una f de la mamă. Așadar au un număr egal de fii și fiice (respectiv strănepoți).

În cel de-al doilea arbore genealogic (B) bunicul este ff, deci copiii lui sunt fete și au o combinație ff de alele, pentru că atât mama cât și tatăl lor au fost ff. Una din fete are copii cu un bărbat cu o combinație mm de alele. Alela m determină sexul copilului, deci toți nepoții sunt băieți. Nepoții sunt purtători de o combinație mf de alele, una moștenită de la tată, cealaltă de la mamă și ca rezultat vor avea un număr egal de fii și fiice (strănepoți).

sursa: Science Daily

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.