Gimnastica Bothmer, practicată în mod constant, duce la schimbarea posturii, dar și a felului în care ne mișcăm. Și mai are câteva beneficii pentru sănătate, deloc de neglijat. Miruna Tomescu, trainer Bothmer, ne spune care sunt diferențele și asemănările cu alte forme de mișcare și ne dă câteva motive importante să o încercăm.
Miruna Tomescu practică Gimnastica Bothmer de 7 ani. Este absolventă a cursurilor de formare Bothmer Movement International, în colaborare cu Asociația Gimnastica Bothmer România, din 2015 certificată ca trainer. În prezent, urmează o specializare în domeniul terapeutic al gimnasticii Bothmer și o predă celor care vor să se dezvolte personal și să-și sporească sănătatea.
De ce gimnastica Bothmer și nu Yoga sau Pilates?
Gimnastica Bothmer a fost creată de Fritz von Bothmer pentru prima școală Waldorf, la propunerea lui Rudolf Steiner, iar în prezent este folosită atât în domeniul pedagogic, cât și în diverse terapii, în domenii artistice și în formarea adulţilor. Fritz von Bothmer a studiat arhitectura corpului uman și procesele de mişcare caracteristice fiecărei categorii de vârstă. El a alcătuit o serie de exerciții simple, care, practicate în mod regulat, duc la schimbarea posturii cât și a felului în care ne mișcăm. Exercițiile inițiale au fost îmbunătățite în ultimii 30 de ani cu contribuția celor care le-au studiat.
GB și Yoga au ceva în comun – se adresează corpului, minții și sufletului, abordează tema interior-exterior, dar și caracteristici total opuse. În Yoga atingi eliberarea spirituală prin eliberarea sinelui din limitele materiei, corpul omenesc fiind un obstacol. În Yoga, corpul fizic era considerat o închisoare a spiritului, un obstacol între spiritul uman și cel absolut. În Gimnastica Bothmer, corpul omenesc nu este o închisoare, ci dimpotrivă, un instrument. În Yoga predomină tehnicile de respirație și posturile, care testează limitele corpului și voinței practicantului. În GB, nu-ți testezi limitele, ci îți descoperi talentele și noi abilități.
Yoga își are rădăcinile în India antică, unde oamenii erau mult diferiți de noi, cei de astăzi. Bazele GB au fost puse în epoca modernă, iar exercițiile inițiale au fost îmbunătățite în ultimii 30 de ani prin contribuția celor care le-au studiat.
Dacă ar fi să mă exprim în termenii filozofiei yoga, GB este o cale de a ne trezi conștiința de sine, experimentând propriul corp în mișcare.
De asemenea, în Yoga te supui unui risc – acela de a te preda pe mâinile unui profesor (vezi guru, la vechii yogini) care te poate pune în pericol, dacă nu are destule cunoștințe sau abilități. Eu însămi am experimentat o astfel de situație. În GB, ești stăpânul propriului corp și nu există astfel de riscuri.
Pilates este o metodă foarte eficientă pentru a-ți alungi și tonifia mușchii. GB este mai puțin interesantă sub aspectul mușchilor, în schimb îți oferă un spatiu mult mai generos de mișcare și de asemeni – de socializare. Exersarea în perechi, oferirea și primirea de feedback-uri, împărtășirea propriei experiențe celorlalți, amplificarea percepției și trezirea atenției, înțelegerea forțelor care acționează în spațiu prin mișcarea corpului omenesc și folosirea lor pentru a ne ajuta în mișcare – toate aceste se regăsesc în mișcarea Bothmer.
Jocurile au un rol important în cursurile de GB. Să te joci cu ochii unui adult, îți aduce multe satisfacții, deși nu te mai miști la fel de ușor ca atunci când erai copil. Joaca ne dă o stare de bine, astfel încât ne putem exprima liber și ca adulți, ne putem observa și întreba de ce, de exemplu, am alergat atât de mult dupa minge încât am transpirat? – oare ce puteam face astfel încât să îmi conserv resursele? E mai bine să stau mai mult în centrul sălii sau mai ales pe exterior? Mă pot întreba, de exemplu, de ce m-am supărat când un vânător mi-a furat coada? Ce m-a deranjat mai mult? Că nu l-am observat, pentru că a venit din spate? Sau că am rămas fără coadă? De ce am preferat să stau lângă scaunul meu să îmi păzesc eșarfa, când ceilalți s-au distrat atât de bine în joc? Și s-au ales la final tot cu o eșarfă? Sau chiar cu mai multe? (jocul are ca miză acumularea cât mai multor eșarfe; unii sunt foarte atașați de ce este al lor și își păzesc avutul – eșarfa, alții aleargă prin sală fără un scop precis, iar alții sunt competitivi și concentrați, reușesc să „fure” și eșarfele celorlalți; e un joc foarte bun pentru găsirea echilibrului centru-extreme și a locului tău în univers; îl folosesc adesea pentru a aduce cursanții „în prezent”, a-i face să fie activi și alerți, uitând o vreme de problemele care îi preocupă)
Mă pot întreba în ce situații de viață procedez în același fel. Iar data viitoare pot încerca să schimb ceva în joc, să am o experiență diferită.
Îmi pot analiza adaptabilitatea la schimbare evaluând echilibrul în planul frontal, de exemplu. Acesta se explorează și se însușește în perioada 7-14 ani. Copiilor, cu cât sunt mai mici, cu atât le este mai dificil să aștepte. Copiii tratați ca niște mici adulți manifestă un dezechilibru în planul frontal: sunt nerăbdători, cer mereu altceva, sunt nemulțumiți, neatenți față de ce se întâmplă în jur, lipsiți de considerație față de ceilalți… La adulți, acest dezechilibru se manifestă mai ales în dificultatea de a accepta schimbările.
Puterea jocului
Care sunt calitățile de care ne putem folosi pentru a depăși obișnuința de a fi mereu primii sau mereu nebăgați în seamă? Putem corecta aceste neajunsuri cu jocuri care activează forțele de echilibru în planul frontal:
- Cel mai popular joc de antrenare a planului frontal al copilăriei este leapșa. Din păcate pentru copii, de multe ori adulții le interzic să joace acest joc, în loc să își asume sarcina de a-i cunoaște și de a-i ghida, astfel încât să evite accidentările. Jocul îți permite conștientizarea spațiului din fața ta, pentru a evita coliziunile, precum și a spațiului din urma ta, ca să nu fii prins.
- Ne putem folosi de ritm – o calitate a planului orizontal. Unii trebuie să încetinească, alții să grăbească pasul pentru a intra în ritmul corzii. În exercițiile de GB, ritmul micșorează intensitatea forței, îi dă fluiditate.
- Ne putem folosi de țel, de claritatea scopului, de planul sagital (median). Putem încerca să mergem pe o sfoară întinsă, folosind echilibrul lateral pentru a recâștiga echilibrul între ceea ce ne ține în spate și ne cheamă în față. În exercițiile de GB, forma ordonează forța, ne oferă repere pentru a ne canaliza forța.
Câteva dintre beneficiile practicării gimnasticii Bothmer:
- Ne ajută să reducem nivelul de stres și să ne energizăm după o zi încărcată
- Ne ajută să ne îmbunătățim postura, să ne conștientizăm obiceiurile proaste de mișcare și să le corectăm;
- Ne putem dezvolta abilităţile de mişcare astfel încât să ne mișcam cu mai puţin efort, într-un mod armonios;
- Ne ajută să dăm sens miscarilor noastre obișnuite, să nu le mai facem automat, lipsit de viaţă şi obositor;
- GB ne ușurează asumarea deciziilor. Procesul decizional are o dinamică și implică mișcare. Conștientizarea legității mișcării și recunoașterea mișcărilor sănătoase ne ajută în luarea deciziilor.
- Devenim mai conștienti și mai responsabili în relatia cu semenii, gestionăm mai bine conflictele prin conștientizarea spațiului personal, a echilibrului între activ-receptiv, mișcare și contramișcare, centru și periferie
- Colaborăm şi lucrăm împreună cu ceilalți, fără să pierdem legătura cu noi înşine şi cu ceea ce ne diferențiază. Apreciem mai corect când și ce este suficient, dar nu prea mult.
Cine poate beneficia de practicarea Gimnasticii Bothmer?
GB are aplicații în pedagogie, făcând parte din curricula școlilor Waldorf din întreaga lume; în workshop-uri de mișcare pentru adulți, ca metodă complementară în terapia corporală, în lucrul cu grupuri și organizații, de asemeni în workshop-uri pentru femei însărcinate sau persoane în vârstă. Gimnastica Bothmer se adresează tuturor celor interesaţi de mişcare, care doresc să-şi dezvolte abilităţile personale.
Puteţi face cunoştinţă cu Gimnastica Bothmer participând la un Curs Deschis, care se ține o dată pe săptămână, (lunea sau marțea) în Casa Rudolf Steiner din Bucureşti, Str. Vişinilor 17 (lângă Hala Traian).
Pentru inscrieri și informații, email Miruna Tomescu: mahorusset@gmail.com
Asociaţia de Gimnastică Bothmer oferă de asemenea, în colaborare cu Bothmer Movement International, un Program de Formare de 4 ani. Nu avem încă un site pentru Bothmer România, este în proiect pentru anul acesta. Mai există un blog de Gimnastică Bothmer, Bothmero, făcut de o fostă colegă de-a mea. Pe site-ul societății de antropozofie apare cursul deschis și calendarul evenimentelor
Mai multe despre această formă de mișcare aflați în interviul cu Miruna Tomescu, trainer: Ce am aflat despre mine și ceilalți practicând Gimnastica Bothmer
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments
1 Responses to “Gimnastica Bothmer: mișcare și socializare”
Da, confirm ca gimnastica Bothmer, spre deosebire de alte tipuri de sporturi, e o cale de autocunostere in primul rand. Pentru mine e fascinant cum trupul iti arata lucruri despre tine insuti si depsre relatiile tale cu semenii. Banuiam asta de mult, insa numai in GB am vazut aceasta intuitie pusa in practica. Iar Miruna este un ghid dedicat, inspirtator, plin de tact si discretie … 🙂