Hidratarea bună poate reduce riscul de insuficiență cardiacă

Hidratarea optimă și constantă la vârsta medie poate reduce riscul de insuficiență cardiacă mai târziu în viață. Este concluzia unui studiu care a cuprins 11000 de adulți cu vârsta între 45 și 66 de ani, pe parcursul a 25 de ani.

Hidratarea poate reduce riscul de infarct

Pentru a analiza nivelul de hidratare, cercetătorii au măsurat nivelul sodiului în sângele participanților, analiză cunoscută și ca „sodiu seric” și despre care se știe că are valori crescute pe măsură ce nivelul de hidratare scade. Valorile normale ale sodiului seric pot varia între 135 și 146 milimoli pe litru, deși cele aflate la limita de sus a intervalului pot semnala faptul că organismul a început să-și facă rezerve de apă, spune Natalia Dmitrieva, una dintre autoarele studiului, cercetătoare la Laboratorul de Medicină Cardiovasculară Regenerativă de la National Heart, Lung and Blood Institute (NHLBI, Maryland, SUA).

Cercetătorii au descoperit că persoanele cu nivelul de sodiu seric peste 143mmol/L aveau un risc cu 39% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă în următorii 25 de ani, comparativ cu cei care aveau niveluri mai mici de sodiu seric. Studiul publicat pe 29 martie 2022 în European Heart Journal a descoperit că pentru fiecare mmol/L în plus de sodiu din sânge (aflat în limita normală), riscul de insuficiență cardiacă crește 5%!

Rezultatele s-au păstrat chiar și după ce au fost luate în calcul și alți factori care ar putea influența riscul de infarct, cum ar fi vârsta, sexul, IMC (indexul de masă corporală), nivelul de colesterol, fumatul, hipertensiunea arterială și dacă participanții folosesc sare adăugată în mâncare. Au fost excluși din studiu persoanele cu diabet, obezitate sau probleme cardiace la începutul studiului.

Consumul de lichide este extrem de important pentru funcționarea organismului, inclusiv pentru a ajuta inima să pompeze mai ușor sângele. Autorii studiului recomandă ca, în general, femeile să bea în jur de 1,5-2 litri, iar bărbații 2-3 litri de lichide pe zi.

Dr. Ragavendra Baliga, profesor de medicină internă și cardiologie la Ohio State University Wexner Medical Center, nu a participat la realizarea studiului, dar a declarat pentru Live Science că aceste concluzii i se par foarte interesante întrucât sugerează că hidratarea ar putea preveni în timp apariția insuficienței cardiace. Totuși, rezultatele studiului nu pot fi aplicate tuturor, pentru că din el au fost excluse persoane cu diabet, obezitate și probleme cardiace, a adăugat profesorul. De asemenea, el a atras atenția asupra faptului că nevoile de hidratare ale unei persoane depind de o mulțime de factori, inclusiv condiția fizică, alte afecțiuni sau tratamente urmate de-a lungul vremii. De exemplu, persoanele care suferă deja de insuficiență cardiacă ar putea avea o limită de hidratare fixată la 2 litri pe zi, deoarece slaba funcționare a inimii duce la acumulare de lichide în organism. Iar persoanele care iau medicamente diuretice ca tratament pentru eliminarea sării și apei din organism nu pot consuma prea multe lichide, întrucât asta ar fi ca și cum ai apăsa accelerația și frâna în același timp, a mai spus Baliga. El crede că pacienții cu niveluri ridicate de sodiu în sânge ar trebui să se consulte cu un medic pentru a ști dacă pot suficientă apă pentru a se menține „bine hidratați”.

Una dintre limitele studiului este aceea că el nu a măsurat direct câtă apă au băut participanții, ci nivelul de sodiu al acestora, pentru a stabili indirect nivelul lor de hidratare. Deși sarea din meniul nostru ar putea afecta sodiul seric din organism, studii anterioare au descoperit că influența sării este destul de mică de mică. Chiar și diferențele foarte mari de sare din mâncare influențează foarte puțin nivelul de sodiu din sânge, și asta pentru că rinichii preiau excesul și elimină sarea foarte eficient. Prin contrast, cantitatea de apă pe care o bem are efecte mult importante asupra nivelului de sodiu seric, spun autorii studiului.

Nu se știe clar de ce hidratarea insuficientă crește riscul cardiac, dar când o persoană bea mai puțină apă, corpul eliberează o substanță numită hormon antidiuretic (ADH), care semnalează rinichilor să conserve apa și să producă urină mai puțină și mai concentrată, spune Dmitrieva. În același timp, organismul activează sistemul renina-angiotensina-aldosteron, care contribuie la creșterea tensiunii arteriale, aceasta fiind un factor de risc cardiovascular major.

Rezultatele acestui studiu sunt în concordanță cu cele ale cercetărilor anterioare în care șoareci cobai cu acces limitat la apă de-a lungul vieții au avut riscuri mai mari de dezvoltare a unei afecțiuni cunoscută drept fibroză cardiacă, asociată cu insuficiența cardiacă.

Concluzia? Oamenii își pot reduce riscul de infarct adoptând un stil de viață sănătos, activ, în care au grijă ce mănâncă, beau suficientă apă, nu fumează, își mențin o greutate corporală și tensiune arterială în limite normale.