Un studiu recent publicat în British Journal of Sports Medicine arată că păstrarea echilibrului pe un picior timp de 10 secunde la persoanele trecute de vârsta mijlocie poate da un prognostic relevant asupra riscului de deces în următorii 7-10 ani, independent de vârstă, sex sau comorbidități. Și că testul de „10 secunde într-un picior” ar trebui să fie inclus în rutina medicală curentă de examinare a persoanelor de peste 50 de ani.

foto: pexels.com

Se știe că odată cu înaintarea în vârstă se produce un declin în condiția fizică, forța musculară, flexibilitate, echilibru și constituția fizică. Date publicate de Fundația Internațională a Osteoporozei susțin că pierderea masei musculare începe în jurul vârstei de 40 de ani și progresează rapid după 60-70 de ani. În medie, o persoană poate pierde 3-8% din masa musculară pe parcursul fiecărei decade. Sarcopenia (pierderea masei musculare datorită procesului de îmbătrânire) duce la pierderea forței fizice, menținerea cu dificultate a echilibrului și mers îngreunat. Aceasta, împreună cu obezitatea și pierderea flexibilității sunt dăunătoare sănătății generale, motiv pentru care vârstnicii devin fragili și mai expuși riscului de cădere și accidentări cu urmări grave, până la deces.

Spre deosebire de condiția fizică aerobică, forța musculară și flexibilitatea, echilibrul se păstrează în general până în decada a șasea de viață, după care începe să scadă vertiginos. Cu toate acestea, evaluările de echilibru nu fac parte din examinările clinice ale adulților în vârstă.

În context, existența unei metode simple, ieftine, sigure și de încredere pentru evaluarea echilibrului pacienților peste vârsta medie ar putea ajuta la predicții legate de supraviețuire și variantele de tratament. Cum este de pildă Testul celor 10 secunde…

Testul „10 secunde într-un picior”

Studiul publicat în British Journal of Medicine a cuprins 1702 persoane (68% bărbați) cu vârsta cuprinsă între 51 și 75 de ani, pe durata a 12 ani (2008 – 2020). Dintre aceștia, 20,4% nu au trecut testul (nu au reușit să stea într-un picior, oricare, timp de minim 10 secunde).

Participanții la studiu au fost rugați să stea într-un picior (stâng sau drept), pe o platformă, conform imaginii, supravegheați de personalul medical, pentru a preveni căderile/accidentările. Pentru a minimaliza influența forței musculare și a flexibilității specifice și pentru a îmbunătăți nivelul de standardizare al testului, participanții au avut picioarele goale și au fost rugați să-și lipească glezna piciorului în echilibru de partea din spate a piciorului de sprijin, într-o poziție cât mai naturală posibil (vezi imaginea). Li s-a recomandat o poziție cât mai relaxată a umerilor și brațelor și să fixeze cu privirea un punct imaginar aflat la nivelul ochilor, în fața lor, la 2 metri distanță. În momentul în care participantul a avut poziția corectă a început numărătoarea. Au fost admise până la 3 încercări. Criteriile de evaluare au fost foarte simple: cei cababili să îndeplinească testul celor 10 secunde au fost notați cu DA și cei incapabili să-l treacă, cu NU.

testul 10 secunde pe un picior În general, participanții notați cu NU au prezentat mai multe probleme de sănătate decât cei DA, cu un procent ridicat cu boli arteriale, hipertensiune, dislipidemie și obezitate. Cea mai frapantă diferență a fost observată la diabetul de tip 2, de trei ori mai frecvent în grupul NU (37,9%) față de grupul DA (12,6%). Rezultatele sugerează că unii dintre participanții cu diabet de tip 2 pot avea disfuncții (subclinice/asimptomatice) ale sistemului nervos central sau periferic.

Vârsta medie a participanților a fost de 61,7 plus minus 6,8 ani. 348 dintre ei (20,4%) nu au reușit să treacă testul și au fost etichetați cu NU. Inabilitatea de a sta 10 secunde într-un picior (stângul sau dreptul) a crescut cu vârsta, practic dublându-se la fiecare grup de vârstă cuprins în intervalul de 5 ani, începând cu vârsta de 51-55 de ani. Altfel spus, participanții din grupul cel mai în vârstă 71-75 de ani au avut o probabilitate de 11 ori mai mare de a nu trece testul comparativ cu cei cu 20 de ani mai tineri (aparținând grupului 51-55 de ani).

Proporția participanților NU a fost de 4,7% în grupul 51-55 de ani, 8,1% la cei de 56-60 de ani, 17,8% la grupul 61-65 de ani și 36,8% la cei cu vârsta 66-70 de ani. În grupul 71-75 de ani majoritatea (53,6%) nu au fost capabili să treacă testul celor 10 secunde. Excepțiile au fost foarte rare (mai puțin de 1%) eșuează la 50 de ani și foarte puține cazuri de vârstnici peste 80 de ani care reușesc.

La mijlocul intervalului de timp pe care s-a desfășurat studiul (după 7 ani), 123 dintre participanți (7,2%) decedaseră – 4,6% dintre cei cu DA (care reușiseră să treacă testul) și 17,5% dintre cei NU (un procent de peste 4 ori mai mare). Cauzele de deces au fost în cea mai mare parte cancerul (32%), bolile cardiovasculare (30%), probleme respiratorii (9%) și complicații COVID-19. Folosind modele matematice și corelații specifice care au luat în considerare vârsta, sexul, indicele de masă corporală și comorbiditățile participanților, riscul s-a dovedit chiar mai mare pentru cei cu NU.

Menținerea echilibrului într-un picior nu o evaluare nouă, ea e folosită de mai bine de 50 de ani, cu un normativ stabilit pe bărbați și femei cadre militare. În studiile anterioare rezultatele testului de echilibru într-un picior au fost exprimate în secunde, cel mai adesea până la 30-60s, cifre care arătau durata până la care participanții erau capabili să-și mențină poziția. În timp ce acest tip de evaluare este posibil în cazul adulților tineri, el devine tot mai dificil cu avansarea în vârstă. Datele arată că persoanele peste 70 de ani nu pot sta într-un picior 10 secunde. Astfel că noul studiu nu doar confirmă studiile anterioare, dar își extinde observațiile și le fac aplicabile în rutina medicală. E mult mai simplu să verifici dacă pacientul poate sta într-un picior timp de 10 secunde decât să înregistrezi cât timp poate rămâne în această poziție.

În timp ce un echilibru bun este relevant pentru ducerea la bun sfârșit a activităților zilnice, există și dovada că pierderea echilibrului este dăunător sănătății și că unele exerciții fizice îl pot îmbunătăți. Oricum, nu se știe sigur dacă antrenamentele fizice de recuperare a echilibrului pot schimba rezultatul în cazul repetării testului de 10 secunde și dacă schimbările în rezultate de-a lungul timpului ar putea influența riscul de mortalitate.

În cei 13 ani de experiență clinică aplicând rutina testului de 10 secunde echilibru static la persoane dintr-o gamă largă de vârste și boli clinice, s-a observat că testul e sigur, scurt, bine primit de participanți și ușor de încorporat în practica medicală.

Rezultatele studiului arată că persoanele peste vârsta mijlocie care nu au reușit să treacă testul celor 10 secunde au avut o rată de supraviețuire la 7 ani cu mult mai scăzută comparativ cu cei care au reușit să treacă testul și un risc calculat cu 84% mai mare de deces (din orice cauză), luând în calcul și alte variabile importante, cum ar fi vârsta, sexul, indicele de masă corporală și comorbidități sau factori de risc, inclusiv prezența bolilor coronariene, hipertensiunea, obezitatea, dislipidemia, diabetul.

Inabilitatea de a trece testul celor 10 secunde este asociată în mod independent cu decesul (indiferent de cauză) și aduce un prognostic relevant legat de o speranță de viață mai mică, dincolo de vârstă, sex și alte multe variabile clinice și antropometrice.