Primele 8 clase în învățământul public canadian

Andreea Tiberiu și fiica ei, Laura

Andreea Tiberiu e de 9 ani în Ontario și mama unei eleve de 13 ani. Am rugat-o să ne spună cum e școala din primele 8 clase în învățământul public canadian, pe ce se pune accentul, cum se dau notele și cum se descurcă elevii români care trăiesc acolo…

Andreea Tiberiu are 41 de ani și locuiește în Ontario, Canada, împreună cu soțul și fiica ei de 13 ani. A plecat din România în 2000 și a trăit o perioadă în Cipru. În Canada a ajuns în 2006: „La puțin timp am început să mă implic în diferite proiecte de voluntariat pentru educația copiilor. În Canada sunt vicepreședinte la organizația non-profit Rocateach Canada, înființată de Gabriela Covaci, cu ajutorul căreia comunitatea românească reușește de mai bine de 10 ani să se adapteze și integreze mai ușor în sistemul canadian, pastrând în același timp tradițiile noastre strămoșești.

De la clasa pregătitoare până la liceu

Sistemul public este subvenționat de guvern și este obligatoriu până la vârsta de 16 ani (cu excepția câtorva provincii). Sistemul de notare este reprezentat prin literele : A, B, C, D (A fiind nota maximă).

Chiar și metoda de înmulțire și împărțire este total diferită de ce am învățat noi

La intrarea in Senior Kindergarden (clasa pregătitoare), JK sau clasa 1 să nu vă așteptați la teme, așa cum făceam noi pe vremuri, pentru că ei stau la școală de la 8.30 am până la 3.20 pm și nu vin acasă cu bastonașe și liniuțe de făcut. În plus, majoritatea studiului în clasele mici se bazează pe jocuri în echipă, experimente, filmulețe și pe „descoperiri” făcute de copii în clasă. Nu se promovează metoda învățatului „pe de rost”. Chiar și metoda de înmulțire și împărțire este total diferită de ce am învățat noi. Totul trebuie să aibă o logică, iar dacă nu are, găsesc ei una.

Ca în orice sistem școlar, totul de fapt depinde de abilitatea profesorului de a prezenta informația și de a capta atenția copiilor. Am fost surprinsă să descopăr că nu există manuale pe care să le cumpere părinții. Manualele se țin la scoală și mulți profesori trimit electronic o agendă a activităților ca părinții să poată vedea cam ce învață copiii în timpul anului. Nu poți urmări cu adevărat ce face el la școală zilnic. Copiii vin acasă cu teste care trebuie semnate și de unde poți să mai deduci ce au învățat, dar comunicarea cu profesorii se realizează prin email și prin agendele copiilor.

Nu au manuale acasă și nu poți urmări ce face copilul la școală zilnic

Ședința cu părinții este o întâlnire de 10 minute unde copilul prezintă câteva lucrări făcute în clasă și unde profesorul nu va spune niciodată ceva rău despre elev, în cel mai rău caz ceva de genul „poate aici ar trebui să lucreze puțin mai mult”. Din păcate sau din fericire, totul este interpretabil, nu se promovează ideea de competiție. Copiii nu știu ce note au colegii lor, acestea nu se fac publice, nu se știe cine e primul sau ultimul în clasă.

Image courtesy of stockimages at FreeDigitalPhotos.net

Un lucru de apreciat în Canada este faptul că școala oferă copilului un sistem de adaptare sau motivare după capacitatea fiecăruia. În clasa a 4-a există un examen pe care îl dau copiii selectați de profesorii din toată Canada ca având abilități mai avansate. În urma acestui examen numai 2% din copiii din toată țara intră într-un program special, care se „mulează” pe abilitățile copiilor și unde activitățile sunt diferite de programa școlară normală. În Canada, acesta se numește „gifted program”. În el ajung copiii selectați exclusiv pe baza capacității lor, dacă au trecut examenul cu nota cerută, părinții nu pot interveni în nici un fel.

În general la școală se pune foarte mare accent pe proiectele făcute acasă, pe abilitatea elevului de a prezenta și de a se integra social. Copiii sunt încurajați să lucreze foarte mult împreună și în afara școlii. La majoritatea școlilor, profesorii și elevii folosesc internetul ca mijloc de comunicare, temele se predau online, iar folosirea sistemelor de operare se învață din clasele primare.

Copiii sunt încurajați să participe la activități și în cluburi extrașcolare. Sunt de asemenea încurajați să ajute elevii mai mici și să aibă responsabilități. Canada pune un accent foarte mare pe voluntariat și pe educația elevilor în acest sens.

Statisticile arată că unul din zece canadieni nu au diplomă de liceu

Nivelul de educație poate că este mai scăzut în clasele 1-8 față de așteptările noastre, copiii nu sunt încurajați către studiu individual acasă, ci în echipă în clasă. Dacă nu înțeleg ceva, profesorii stau după ore cu ei să le explice – GRATIS. Este o diferență mare între școala primară și liceu; la liceu, cantitatea informației este infinit mai mare. Din păcate, baza nu este bine solidificată în clasele primare. Ca dovadă, statisticile arată că unul din zece canadieni nu au diplomă de absolvire a liceului.

Educația în Canada are și bune și rele, depinde foarte mult de același triunghi: profesor – părinte – elev. Copiii români sunt printre cei mai buni, asta și pentru că părinții români pun un mare accent pe educație și își împing copiii să învețe și să fie cât mai pregătiți.