Gabriela Covaci, despre liceul din Canada, ca mamă a doi băieți și trainer la Colegiul Mohawk. Ea spune că școala e foarte flexibilă și se pliază după capacitățile elevului, până la 16 ani cu acordul părinților, apoi fără. Școala este finanțată exclusiv din bugetul de stat, nu există noțiunile de fondul clasei sau cadouri pentru profesori: „Poți să cari și cu basculanta, copilul va fi tratat identic”
Gabriela Covaci locuiește în Canada (Ontario) din 2003, împreună cu soțul și cei doi băieți, unul de 23 de ani, care a terminat programul „International Baccalaureat” și a absolvit anul trecut facultatea, acum lucrează. Celălalt fiu s-a născut la trei luni după ce familia s-a stabilit aici, are 12 ani, e în clasa a 7-a și urmează programul bi-lingual „French Immersion”. „El este ceasul nostru de Canada”, spune Gabi. „Știm exact timpul scurs de când suntem aici. Cu el am luat sistemul de educației canadian de la zero și am învățat și noi și el în același timp. Am vizitat școli, am fost la întâlniri ale boardurilor educaționale și am decis ce este mai bine pentru el. Ei s-au adaptat foarte ușor.”
Gabriela Covaci are un master în educație la Universitatea din Michigan, este trainer la Colegiul Mohawk și project manager la Rocateach, unde predă cursuri serale și online de HR. Este coordonatoare la două școli de limba română, una în Burlington, unde locuiește, și alta în Hamilton, unde își are serviciul (6 clase cu o medie de 25 de copii înscriși). Ca voluntar, a participat în numeroase programe, e consultant pe probleme de carieră pentru imigranții specialiști, e judecător și facilitator. În 2010, a primit de la statul canadian distincția Community Ambassador, pentru implicarea și dăruirea în programe de voluntariat. Astăzi, ne spune mai multe despre liceul din Canada.
Școala din Canada are 4 etape distincte
Majoritatea provinciilor din Canada (9 din 14) se ghidează în educație după sistemul pe care îl prezint pe scurt, în continuare. Indiferent unde locuiești în Canada, fiecare copil are alocat un buget din partea provinciei. Chiar dacă stai în cel mai super luxos cartier sau în cel mai îndepărtat sat, guvernul alocă școlii aceeași sumă fixă pentru fiecare copil înregistrat la școală. Din acest buget, școala își plătește totul, de la salarii și chirii până la creioane și hârtie.
Simplificat, sistemul are 4 etape: Pre-elementary cuprinde Junior Kindergarden (JK) 4 ani și Senior Kindergarden (SK) 5ani; Elementary, respectiv clasele 1-8 (școala elementară); Secondary – clasele 9-12 (liceul)
În afara acestui sistem general mai există clase de French Immersion (respectiv cu predare în ambele limbi franceză și engleză), care pot începe în clasa a 2-a sau a 7-a; clase de „Gifted” – pentru copii identificați a avea capacități de învățare peste media inspectoratelor provinciale.
„Credite” și muncă voluntară
La liceu, lucrurile sunt un pic mai complicate. La clasele 9-10 îți poti alege să obții credite de „academic” sau “applied”. În clasele 11-12 poți lua credite pentru „university”, „college” sau „mixt/open”. Dacă vrei să urmezi un program mai complex și cu mult mai multe oportunități, îți alegi „IB” – International Baccalaureate, un fel de liceu cum era în Romania, dar la nivelul cel mai avansat – unde nu ai opțiunea să îți alegi ce tip de clasă vrei să urmezi, ci sunt cam la „impuse”.
Ca să termini liceul, trebuie să acumulezi 18 credite din materii obligatorii + 12 credite opționale + 1 credit la alegere, încă 40 de ore de muncă voluntară, când și unde vrei. Și nu în ultimul rând, trebuie să treci testul de „literacy” – care în românește ar suna „cerința de alfabetizare provincială”, și care nu este un test de limba engleză!
Programe de liceu
În tot programul de mai sus este angrenată o întreagă echipă: profesori, comunitate, companii, colegii, universități etc.
- În funcție de cât de interesat de școală este copilul, el poate alege „Specialist High Skills Majors” – o arie în care dorește să se specializeze și să meargă mai departe, la colegiu sau universitate. În acest caz, copilul va trebui ca din clasa a 8-a (deci cu un an mai devreme) să înceapă să acumuleze creditele necesare.
- O altă opțiune este „Cooperative Education”, care combină școala cu practica într-un sector în care el vrea sa se specializeze – de exemplu, ca educatoare /educator. Sau poate să aleagă „Dual Credit Program”, dacă nu reușește să termine liceul, dar vrea să meargă mai departe la școală. După clasa a 10-a nu urmează mai departe liceul, ci merge la Colegiu, unde își completează în paralel creditele lipsă.
- Pentru elevii care aleg să dea examenul de intrare în programul „IB”, lucrurile sunt simple și clare – ei au un program fix din clasa a 9-a până în clasa a12-a. Cu notele din clasa a 11-a ei se pot înscrie la facultate înaintea colegilor lor (deci cam știu de la începutul clasei a 12-a ce facultate îi acceptă), diploma de liceu le este recunoscută internațional și mai sunt și alte beneficii adiacente.
La fiecare școală sau liceu există o echipă așa zisă „students success team” – care oferă o atenție specială elevilor care au nevoie de ajutor, indiferent că vorbim de cei care vor să renunțe la școală sau de cei care vor să facă doi ani într-unul singur.
Gabriela Covaci, la Workforce Planning Hamiltons Pathways to Employment, decembrie 2015
Cadourile sunt donații la ONG-uri
Ca o concluzie personală și din experiența mea, ca mamă și în același timp din lucrul cu studenții, școala din Canada este foarte flexibilă și îți dă posibilitatea să te pliezi după ce ți se potrivește cel mai bine mai bine ca elev. Până la 16 ani cu acordul părinților, după 16 ani de capul tău.
Până când copilul împlinește 16 ani, ca părinte mergi la școală cu el de fiecare dată la așa zisa ședință cu părinții, care de fapt este o întâlnire între voi trei sau patru. Nu este o ședință de grup. Nu este una la care discutăm ce bani mai strângem pentru fondul clasei și ce cadouri luăm profesorilor. Aici nu există așa ceva. Părinții nu se întâlnesc între ei teoretic niciodată decât în grup lărgit la activitățile școlii. Cadouri nu se dau, iar dacă le duci ceva de genul prăjituri sau bomboane acestea se împart cu restul echipei din școală. Dacă te gândești la un cadou, îți este sugerat din timp de profesoară la ce organizație non for profit să îl donezi. Cadourile nu fac nicio diferență în calitatea educațională. Poți să cari cu basculanta, copilul va fi tratat identic. Dacă dorești să te implici mai mult poți face parte din consiliile școlare și acolo ai un cuvânt de spus ca părinte.
Relația copil – părinte are aici alte conotații
De la 16 ani nu mai ai nici o idee despre ce și cum face copilul tău în școală. Așadar, de pe la clasa a 10-a, dacă mergi la școală ca părinte și întrebi ce note are, secretara îl intreabă pe copil dacă este de acord sa îți spună notele!… Pare ciudat, dar așa este: la 16 ani nu sunt încă majori, dar au ceva mai multe drepturi (Sweet Sixteen), acesta fiind unul dintre ele. De aceea, relația copil/părinte are aici alte conotații.
Știu, o să spuneți: îl dau afară din casă, cine îi dă bani dacă eu nu îl mai țin în școală? Greșit! Aici guvernul îl ține în școală, îi dă casă, masă și ceva bănuți. Partea mai proastă este că dacă tu îl dai afară, în loc să găsești o cale de comunicare cu el, lucrurile pot lua uneori o turnură neplăcută. Dacă familia i-a oferit totul sau aproape totul, guvernul nu îl ține chiar în puf. Sunt copii care au nevoie de lux și atunci se apuca de vândut droguri, de exemplu. Ideea este ca familia să și-l facă prieten, nu dușman, și vă rog să mă credeți că sunt destule pârghii prin care o poți face. Bătaia și amenințarea sunt două cuvinte pe care nu le poți folosi în Canada. Sau le poți folosi, dar cu urmări pentru care tot părinții suferă în final.
Peste 34% din cei care intră în anul întâi de facultate nu ajung în anul doi
La facultate intri cu notele din clasa a11-a sau a12-a. Nu toate notele, ci doar cele care privesc specializarea pe care te axezi. Interesant este că, dacă nu poți, nu te trece nimeni în anul următor doar așa, ca să aibă un număr de studenți în clasă și să își țină catedra. Ca atare, peste 34% din cei care incep anul întâi de facultate nu ajung în anul doi. Elevul alege facultatea la care vrea să se înscrie și programul pe care vrea să îl urmeze, dar facultatea face alegerea finală. Și aici, pe lângă notele din liceu mai intervin și alți factori de selecție. În funcție de program, raportul note/activități extracuriculare poate să fie egal sau să încline balanța spre una sau alta. Programele se aleg în general de către studenți, în functie de șansele de angajare sau cele de a fi acceptat foarte repede la un program de Master sau PhD. Andrei a fost într-un program de “e-Commerce” la Queens University, un program considerat “one of the world’s premier business school” de unde și rata de angajare de 100%. Ofertele de locuri de muncă apar cam cu un an înainte să termine facultatea.
Despre primele 8 clase în învățământul canadian, mai puteți citi aici: Nu au manuale acasă și nu poți urmări ce face copilul la școală zilnic
Despre grădinița în Canada, puteți citi aici: Grădința în Canada a fost un șoc pentru mine
V-a plăcut articolul? Dați un like la pagina noastră de Facebook!
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Sabon ReCycle, cu beneficii la cumpărături și pentru planetă - May 8, 2024
- Cary Grant, o viață remarcabilă, în noua mini-serie „Archie” - May 8, 2024
Comments
1 Responses to “Școala în Canada: „Nu există fondul clasei sau cadourile pentru profesori””
French Immersion poate incepe de la Sk.Cadouri se dau si in Canada si faptul ca sunt tratati la fel este idealist spus.Noua ni s-a sugerat si ce tip de cadou,respectiv gift card la un mall titrat.Deci…..