Alimente cancerigene la care nu te aștepți

Ai renunțat deja la mezeluri, conserve și afumături, mănânci mai puține dulciuri, dar n-ai fi crezut niciodată că aceste 3 alimente „nevinovate” au potențial cancerigen.

1. Popcornul

Îți iei câte o pungă mare de câte ori te duci la mall, la film? Și mai iei popcorn în punguțe de plastic vidate, ca să ai ce ronțăi la filmul de-acasă?… Nevinovatele floricele se pot transforma în bombe cu efect întârziat, dacă le prepari în ambalajul original, la cuptorul cu microunde.

"Popcorn" by tiverylucky

Image courtesy of tiverylucky at FreeDigitalPhotos.net

Atât cuptorul cu microunde, cât și ambalajul sunt „cuceriri ale științei” potențial dăunătoare sănătății. Ambalajul e căptușit cu o substanță chimică numită acid perfluorooctanoic (PFOA), o toxină pe care o găsim și în Teflon. Un studiu recent condus la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) a descoperit că femeile care au probleme de fertilitate sunt și cele care au niveluri mai ridicate în sânge de două substanțe chimice comune, numite sulfonat de perfluorooctane (PFOS) și acid perfluorooctanoic (PFOA). Acestea se regăsesc în foarte multe obiecte de îmbrăcăminte și uz casnic și personal: țesături, covoare, ambalaje, șampon, vase de gătit non adezive, insecticide, ca și în surfactanți și emulsificatori industriali. Studiile de laborator au arătat că expunerea la aceste substanțe crește seminificativ riscul apariției cancerului renal, de vezică, ficat, pancreas și testicular (www.cancer.org).

Popcornul semipreparat e delicios la gust, atrăgător ca miros, dar de cele mai multe ori înșelător ca siguranță pentru sănătate. La producerea lui în forma „semipreparată” se folosesc proumb și uleiuri de soia modificate genetic, conservanți chimici (galat de propil, care dă probleme digestive și alergii cutanate).

Cuptorul cu microunde ne coace popcornul în câteva minute, dar sistemul lui de încălzire devitalizează alimentele și face ca substanțele toxice din ambalaj să se disipeze în conținut.

by patpitchaya

Image courtesy of patpitchaya at FreeDigitalPhotos.net

2. Legumele și fructele

Da, ai citit corect. Legumele și fructele sunt cele mai importante surse de pesticide din alimentația noastră, dintre care unele extrem de nocive pentru om: atrazina, thiodicarb, organofosfați și azotați. Specialiștii arată că pesticidele modifică secvențele ADN din celula umană, favorizând dezvoltarea cancerului. Atrazina, un erbicid extrem de periculos, care provoacă anomalii hormonale, a fost interzis în UE. Tot în UE, de anul trecut, Comisia Europeană a emis un Regulament prin care interzice, de la 1 decembrie 2013, timp de doi ani, folosirea a trei pesticide folosite la tratarea semințelor unor culturi, datorită riscului de afectare a populației de albine. Cele trei substanțe incriminate sunt de tipul neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam) și sunt permise la noi, întrucât interdicția a fost anulată pe teritoriul României prin decizia Ministerului Agriculturii, care a emis în 2014 două derogări de la aceste prevederi.

Studiile arată că, la nivel mondial, 40% dintre eșantioane de legume și fructe conțin cantități reduse de pesticide, în timp ce 6,4 depășesc limita maximă admisă. Reziduul toxic nu se îndepărtează complet prin spălare, așadar e mai bine să consumi legume și fructe spălate, dar nici așa nu suntem în siguranță. Fructele cu cel mai mare conținut de pesticide includ merele, perele, portocalele, piersicile, cireșele, căpșunile și strugurii. Grepfrutul e cel mai toxic. Potrivit raportului realizat în 2012 de Autoritatea Național Veterinară, citricele turcești și merele românești conțin cele mai multe pesticide. Frunzele de salată și spanac conțin cele mai multe reziduuri toxice.

În Europa de Vest se folosesc anual aprox 10 milioane de tone de îngrășăminte cu azot și circa 17 milioane tone de îngrășăminte mixte NPK (azot, fosfor, potasiu). În Europa Centrală și de Est cantitățile sunt mai mici, dar tendința de creștere e mai mare decât dublă.

Cea mai mare cantitate de nitrați se află în tulpină și frunze. Analizele diferitelor vegetale cultivate convențioal arată niveluri înalte de nitrați în salată, andive, gulii, sfeclă roșie, ridichi, țelină; niveluri medii în fenicul, varză, spanac și niveluri scăzute în vinete, fasole, conopidă, brocoli, mazăre, castraveți, ardei, ciuperci, cartofi, ceapă, praz, sparanghel.

Un nivel crescut de nitrozamină se găsește în bere, din cauză că orzul cultivat cu azotați e prelucrat prin prăjire.

3. Făina albă

făina alba ultrarafinată

foto: pexels

Ai auzit deja că făina albă nu e bună pentru sănătate, ca și toate produsele de patiserie realizate din ea. Doar că nici nu ți-ai imaginat cât de nocivă este. Rafinarea extremă a boabelor distruge calitatea nutritivă a grâului. Cât despre albeața făinii, aceasta nu mai e obținută prin măcinări succesive și timpi de așteptare, ci mult mai rapid, prin albire cu clor. Clorul gazos e toxic și, inhalat în mari cantități, e letal. Conform Codex Alimentarius, făina albă de grâu de tip 480 (sau 000) poate conține următorii aditivi: azodicarbonamide – 45 mg/kg; peroxid de benzoil 75 mg/kg; clor 2500 mg/kg; dioxid de clor 30 mg/kg; sulfiți 200 mg/kg. Făina albă are un indice glicemic foarte mare, care crește rapid nivelul de zahăr în sânge, iar acesta, la rândul lui, hrănește celula canceroasă. Stai departe de zahăr și făinoase albe, dacă vrei să stai departe de cancer. Înlocuiește-le cu făinoase integrale, din surse verificate.

Alte surse: „Nu hrăni cancerul!”, Pavel Chirilă, Mădălina Popescu și Cristela Georgescu; „Revoluție în Bucătărie”, prof dr Gh Mencinicopschi

follow me

Mihaela Doina Radulescu

managing editor at 24life.ro
Jurnalist, cu experiență de peste 20 de ani în presă (BBC București, revistele Viva! și Avantaje), vă invit să vă bucurați de un jurnalism de calitate (interviuri, reportaje, știri, documentare) și promovare inteligentă (PR, copywriting, creative writing), de data asta pe 24life.ro. Motto: ”Life is an experiment. The more experiments you make the better”
Mihaela Doina Radulescu
follow me
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.