Norvegia e de vis. E greu până ajungi, dar după aceea, sincer, aici parcă e în Rai, spune Alina, o româncă din Tg Mureș, care ne împărtășește din propria experiență norvegiană.
Alina Irina Biholari e o româncă din Tg Mureș, are 29 de ani și locuiește de 2 ani în Norvegia, în orașul Mo I Rana. În România era coafeză, în Norvegia lucrează la curățenie. Iubitul ei a plecat primul, acum doi ani, la invitația unui prieten român, care locuia deja în Norvegia. După o lună, el și-a găsit de lucru la o firmă de transport. După alte două luni a ajuns acolo și Alina, iar de un an și jumătate e angajată la o mare firmă de curățenie, unde îi place foarte mult. „Îmi place să fac curățenie, mă relaxează”, îmi scrie Alina. „Sunt foarte fericită și mulțumită cu jobul meu. Pot spune chiar că merg zâmbind dimineața la lucru…”
Articol în ziarul local despre compania la care e angajată
Are câte 5-6 „angajamente” pe zi, la companii de birouri. Firma de curățenie la care lucrează a apărut într-un articol de ziar local, „Rana Blad”: „În articol este vorba despre șansa pe care o dau celor din afară”, îmi explică Alina și îmi trimite fotografia apărută în ziar. „Prima din poză e șefa mea – „pâine și lapte”, spune Alina. Și se pare că toți angajații, de diverse naționalități, sunt fericiți că au un job bine plătit, la care nu trebuie neapărat să știi norvegiana. „Faptul că norvegienii mă apreciază pentru ceea ce fac, m-a surprins plăcut și îi mulțumesc Domnului pentru șansa asta…”
Începutul e frumos și greu
O întreb pe Alina despre începuturile ei norvegiene: „Îmi amintesc și azi primele peisaje văzute, care parcă sunt desprinse din Rai, prima conversație, cu o doamnă draguță, primele zâmbete primite pe stradă, «gratis»… Au urmat lunile de căutare a unui job și primul interviu, cu o doamnă norvegiancă, blondă cu ochii albaștri, care m-a angajat, oferindu-mi șansa de care aveam atâta nevoie. Acomodarea a venit repede. M-am simțit din nou utilă, cu un job nou, însă dorul de casă și iubirea de țară există zilnic și cred că vor exista pentru totdeauna…”
Zile și nopți polare
„A fost foarte interesant să văd doar noapte, fără soare, mai multe luni la rând; sau vara – doar zile, timp de câteva luni cu soare, fără stele…
Liniștea și viața fără griji și stres, cunoașterea de sine, și multe alte experiențe pe care le-am trăit aici m-au făcut să îndrăgesc tot ce ține de Norvegia. Aurora boreală a fost cireașa de pe tort și mi-a rămas întipărită în suflet, indiferent dacă voi rămâne aici sau mă întorc acasă…”
Casa și mașina
Alina merge zilnic la sală (abonamentul la sală și piscină e decontat 50% de firma la care lucrează). Adică după ce muncești câteva ore la curățenie, mai mergi și la sală, zilnic? Da!, râde ea și îmi explică de ce. „Aici fetele sunt înalte, slăbuțe, cu ochii albaștri, toate arată ca niște păpuși Barbie…”
Are mașină de serviciu și intenționează să-și cumpere cu iubitul ei o casă. Un apartament? – întreb. Nuu – îmi răspunde ea. „Casele aici sunt așa faine, mari albe, din lemn, cu șemineu…” Vor lua un împrumut pentru asta, dar nu-și fac griji, pentru că prețul caselor crește continuu. „Puteam să ne luăm demult, dar am așteptat”. Au amândoi contracte „fast job”, pe perioadă nedeterminată. „De-asta ne putem lua casă”, mă lămurește ea. „Sincer, aici parcă e în Rai. E greu să vii, dar și când ajungi… Ești liniștit, fără stres. Oamenii aici nu știu ce-i ăla stres, nu se enervează, nu vorbesc urât. Am dat în calea mea doar de oameni buni, care m-au susținut și ajutat, care m-au învățat lucruri bune și care apreciază limba lor rostită de buzele noastre, cu cuvinte scâlciate și de neînțeles, dar cu drag primite! Mi-am făcut prieteni din multe alte țări, avem activități împreună, ne împărtășim tradiții, ne rugăm pentru oameni aflați în necaz, ca cei din Paris, sau Colectiv și sperăm ca totuși într-o zi să ne putem întoarce în țară, mult mai maturi și înțelepți, pentru a împărtăși câte ceva din experiența noastră și celor care poate nu vor avea șansa niciodată să calce pe aceste meleaguri.
Două visuri
Curând ne cumpărăm casa mult visată și încercăm să ne trăim viața în iubire, armonie și cu nerăbdare în suflet. Nerăbdarea de a veni în concediu din nou acasă, în frumoasa noastră țară, România! Până atunci, sărbătorim aici Crăciunul, admirând casele fumos iluminate, parcă desprinse dintr-poveste… zapada, copiii foarte mulți și spiritul Crăciunului să ne înveselească inimile!”
Alina mai are un vis: să lucreze în Norvegia în domeniul în care s-a specializat în țară – hair stylist. Sunt joburi foarte bine plătite, diploma din România îi este recunoscută, un singur lucru îi mai lipsește – fluența în norvegiană. Ia lecții de norvegiană în particular („e foarte grea!”) și visează la momentul când își va putea urma profesia.
„Norvegia e de vis, viața e foarte scumpă, dar poți să și aduni ceva bani. Vom merge curând în orașul lui Moș Crăciun, în Finlanda, pe lângă noi”, spune Alina. Și promite să-mi trimită poze cu Moșul și casa lui din Rovaniemi. Îi mulțumesc, ea îmi răspunde asemenea: Tusen takk! (mulțumesc frumos). „A, și să nu uit!”, zice. „Luna asta statul ne dă jumătate din taxe înapoi, ca să aibă oamenii mai mulți bani de Sărbători. La început e mai greu, dar apoi este super!”…
Foto: Alina Irina Biholari
- Magia cristalelor naturale în Anul Șarpelui de lemn - January 23, 2025
- Psoriazisul se agravează iarna? Cauze și remedii - January 23, 2025
- Colorare profesională a părului la prețuri avantajoase, tot anul - January 22, 2025
Comments