Birourile, pe cale de dispariţie? 8 consecinţe ale muncii de-acasă

Foarte multe companii şi-au închis birourile în favoarea lucrului de-acasă, cu tot ceea ce a implicat organizarea acestuia. Şi nu doar în industria de IT, care oricum folosea lucrul online, dar şi în bănci, administraţie, educaţie, sănătate şi servicii. Pandemia ne-a provocat să sărim peste etape în digitalizarea companiilor, iar procese care ar fi durat câţiva ani buni s-au înfăptuit în doar cele câteva luni din urmă.

birourile inlocuite cu munca de-acasa. consecinte si trenduri in companii

foto: pexels

Orice firmă care presupune un birou cu angajaţi la un computer a putut să-şi restructureze munca astfel încât să continue activitatea, fără pierderi. Ba unele chiar au şi câştigat din asta! După ce au fost forţaţi să-şi schimbe stilul, foarte multe companii sunt mulţumite de rezultate şi spun că îl vor păstra şi extinde în continuare, indiferent de starea pandemiei, care a schimbat pentru totdeauna paradigma muncii de birou.

Chris Herd este fondator şi CEO la FirstBaseHQ, o companie americană de software pentru lucru şi comunicare online. În ultimele 6 luni, el a stat de vorbă cu peste 1000 de companii despre situaţia şi planurile lor privind angajaţii şi munca de la distanţă. Chris a tras câteva concluzii pe care le-a publicat pe twitter şi linkedin. Am selectat 8 care mi s-au părut interesante şi vi le spun şi vouă:

1. Firmele îşi restrâng cu 40-60% spaţiul alocat cu birourile. Vor permite fiecărui angajat să lucreze de-acasă 2-4 zile pe săptămână, iar la sediu – două. Mai mult, 30% dintre ele au renunţat cu totul la spaţiul de birouri, adoptând chiar de la începutul pandemiei lucrul de-acasă. Companiile aflate în această situaţie au observat că angajaţii s-au adaptat rapid situaţiei, renunţând la locuinţele cu chirii scumpe aflate aproape de birou pentru relocarea în case mai spaţioase la periferie sau în provincie, alături de familie.

2. Oportunitatea angajării unui personal mai bine pregătit. Motivul pentru care firmele au preferat la început lucrul la distanţă a fost simplu, fără legătură cu pandemia: le-a permis să angajeze oameni mai talentaţi. În locul celei mai potrivite persoane aflate pe o rază de 50 km, angajatorii pot să o aleagă acum pe cea mai bună din lume (!), pentru fiecare post în parte.

3. Companiile fac economii cu spaţiul şi întreţinerea. Al doilea motiv în favoarea lucrului la distanţă a fost un raport mult mai bun al costurilor versus eficienţă. În loc să cheltuiască 20 000 dolari/angajat pe an pentru chiria spaţiului, calculatoare, birotică şi întreţinere, le oferă în schimb cel mai bun soft de lucru în izolare, care costă de 10 ori mai puţin.

4. Burnout-ul angajaţilor care lucrează de-acasă. Productivitatea companiilor despre care vorbim a cunoscut o creştere importantă. În schimb, angajaţii se plâng de epuizare. Când munceşti de-acasă, ziua de lucru nu mai are 8 ore, ci 12. Nu mai începe la 9 şi se termină la 5, ci pe la 8-9 seara. Uneori nici atunci. Întotdeauna se găsesc şefi şi colegi care îţi mai trimit ceva „urgent” de făcut, de obicei până a doua zi. Şi dacă mailul a ajuns la 7 seara, când ar trebui să duci taskul la bun sfârşit? Noaptea, evident. Ziua de lucru se prelungeşte peste pauze şi asfinţit, nimeni nu mai respectă spaţiul personal al celuilalt, munca şi viaţa se împletesc atât de „bine”, încât au devenit inseparabile. Iar angajaţii – foarte obosiţi. Aceştia din urmă se plâng de dureri de spate şi alte probleme de sănătate cauzate de multele ore de imobilitate petrecute la calculator.

5. Tensiuni şi temeri determinate de munca în izolare. Chris spune că a observat o teamă în interiorul companiilor şi anume aceea că, dacă întârzie să adopte munca de-acasă îşi pot pierde cei mai buni angajaţi în favoarea competitorilor care au permis deja angajaţilor să lucreze de la distanţă. O altă temere printre angajaţi şi patroni nu este legată de calitatea muncii, ci de de alte lucruri, mai puţin tangibile, pe care nu le pot măsura, cum ar fi „calitatea comunicării”, „colaborarea interumană” şi socializarea la locul de muncă, care erau treburi simple când angajaţii se întâlneau zilnic în acelaşi spaţiu. Unii spun că le lipsesc şueta de la cafea şi conversaţiile de la birou, care întregesc de obicei atmosfera de lucru.

6. Schimbarea modului de evaluare a performanţei angajaţilor. Până acum, ştim că (din păcate) performanţa la birou se măsura în timpul petrecut pe scaun. Ore-scaun era poate un criteriu greşit de evaluare, dar cel mai la îndemână. Cât timp birourile erau pline, se putea prespune că şi performanţa era maximă. O dată cu lucrul la distanţă, acest mod de evaluare a devenit imposibil de aplicat. Angajatorii sunt obligaţi să cuantifice munca angajaţilor cu alte instrumente şi pe alte criterii, mult mai corecte.

7. Scrisul, mai important decât comunicarea verbală. Documentul scris este superputerea echipelor care lucrează în izolare. Membrii echipelor de succes sunt mai buni la scris decât la vorbit. Astfel că aceia care se exprimă mai uşor în scris sunt şi cei mai căutaţi de companii, iar angajatorii caută modalităţi pentru ca această comunicare în scris să fie cât mai eficientă şi accesibilă. Instrumentele digitale care vor permite acest lucru vor creşte exponenţial în următoarea perioadă.

8. Angajaţii din middle management sunt în pericol. Lucrul de-acasă a dezvăluit inutilitatea acestei categorii, care practic încetineşte fluxul de producţie în cadrul organizaţiei, fără să aducă vreun beneficiu.

Citeşte şi Lucrează de-acasă: ce fac ei și ce crede lumea

birourbirourile

Redactia
follow me
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.