Claudia Bruhn conduce o echipă de cercetare marină în ghețurile Groenlandei

Studiul oceanelor, dominat tradițional de bărbați, este astăzi tot mai accesibil femeilor curajoase implicate în activități de cercetare pentru salvarea planetei. Un exemplu este stația arctică internațională a Universității din Copenhaga din ținuturile retrase și înghețate ale insulei Disko (Groenlanda), unde cercetătoarea Claudia Bruhn conduce o echipă pentru studiul fitoplanctonului. De Ziua mondială a oceanelor, ne reamintim cât de importantă este conservarea biodiversității marine și cât de multe femei luptă pentru ea.

Ziua mondială a oceanelor, marcată în fiecare an la 8 iunie, are rolul de a reaminti importanța pe care o au oceanele pentru întreaga planetă și specia umană. Tema pentru 2019 este „Egalitatea de gen și Oceanele”, care evidențiază rolul jucat de femei într-o serie largă de sectoare, precum cercetarea științifică marină, pescuitul, munca pe mare, migrația și traficul de ființe umane, dar și elaborarea și gestionarea politicilor de profil.

Scopul acestui demers este promovarea femeilor în toate activitățile oceanice, și studierea rolului pe care acestea îl joacă în conservarea biodiversității marine. Cercetarea științifică marină este o arie dominată în mod tradițional de bărbați, dar lucrurile încep treptat să se schimbe. Tot mai multe femei curajoase și eminente fac acum parte sau chiar conduc echipe de cercetare.

Un exemplu este stația arctică internațională a Universității din Copenhaga din ținuturile retrase și înghețate ale insulei Disko, unde cercetătoarea Claudia Bruhn aduce o contribuție substanțială la studiul fitoplanctonului. Claudia analizează modul în care schimbările climatice afectează acest microorganism, care trăiește în oceane și este reponsabil de aproape jumătate din oxigenul atmosferei.

Claudia Bruhn

Prezența femeilor într-un mediu atât de dificil a fost până recent excepția și nu regula, cum se întâmplă astăzi. „În urmă cu mulți ani, erau foarte puține femei în acest domeniu, astăzi însă suntem majoritatea. În timpul verii, până la 25 de persoane lucrează în stația arctică, dintre care 80% suntem femei,” spune Claudia Bruhn.

Pentru a înțelege mai bine activitatea Claudiei Bruhn și a echipei sale în stația artică, vă invităm să urmăriți următorul material video:

Cercetarea Claudiei este sprijinită de Ariston Thermo Group, care se implică activ în problemele legate de încălzirea globală. Proiectul Ariston Comfort Challenge a pornit în Groenlanda în urmă cu un an și a pus la dispoziția echipei de cercetători o casă modulară inovatoare și durabilă – Ariston Comfort Zone – încălzită de centrala de înaltă eficiență Alteas ONE, ce le-a permis să-și continue studiile inclusiv pe durata sezonului de iarnă. Acest lucru nu a fost posibil până acum și este de așteptat ca demersul să aducă rezultate revoluționare, având în vedere că se cunosc foarte puține despre ceea ce se întâmplă cu ecosistemul marin al Arcticii în timpul iernii înghețate.

Ecosistemul marin, esențial în studiul schimbărilor climatice

Studiul ecosistemului marin, în special în Arctica, este esențial pentru înțelegerea modului în care putem garanta supraviețuirea optimă a planetei noastre. Peste 50% din oxigenul pe care îl respirăm este asigurat de oceane. În același timp, oceanele absorb aproximativ 93% din căldura provocată de schimbările climatice, anul 2018 fiind considerat cel mai calduros an pentru zona oceanică, de la începutul măsurătorilor. După cum se subliniază în cele mai recente informații oferite de Fundația One Ocean, există multe moduri în care variația atmosferei noastre influențeză ecosistemul marin: de la creșterea temperaturilor apei, care are ca rezultat apariția mai mare a evenimentelor climatice extreme, până la acidifierea apelor, cauzând moartea algelor, coralilor și moluștelor. Mai mult, o creștere a temperaturii determină topirea gheții polare, creșterea nivelului mării și punerea în pericol a existenței comunităților de coastă. Până în prezent, 5 insule de corali au dispărut deja din cauza creșterii nivelului mării, în timp ce 7% din populația globală riscă să-și piardă locuința la apă.

Ariston Thermo România, dezvoltator al soluțiilor bazate pe surse regenerabile de energie

Ariston Thermo Group, unul dintre cei mai importanți jucători la nivel global pe piața de echipamente destinate încălzirii și producerii de apă caldă menajeră, susține eforturile cercetătorilor care analizează efectele pe termen lung ale schimbărilor climatice, una dintre direcțiile principale fiind studiul fitoplanctonului, microorganism marin reponsabil de jumătate din oxigenul atmosferei, realizat de către o echipă condusă de cercetătoarele de la Universitatea din Copenhaga, pe Insula Disko, Groenlanda.

Ariston Thermo România este filiala locală a companiei italiene Ariston Thermo Group, unul dintre liderii internaționali în producția și furnizarea unei game complete de echipamente și servicii destinate încălzirii şi producerii de apă caldă menajeră.

Angajamentul Ariston Thermo privind eficiența energetică este exprimat prin lansarea constantă de noi soluții bazate pe surse regenerabile de energie, cum ar fi sistemele solare și pompele de căldură, precum și prin îmbunătățirea eficienței produselor tradiționale (boilere sau centrale termice), dar și prin investițiile în noi proiecte.

Portofoliul de produse Ariston Thermo România este compus din centrale termice murale și de pardoseală, în condensare, boilere electrice și indirecte, instanturi pe gaz, aparate de aer condiționat și panouri solare, sub brandurile Ariston, Chaffoteaux și Elco.

follow me

Mihaela Doina Radulescu

managing editor at 24life.ro
Jurnalist, cu experiență de peste 20 de ani în presă (BBC București, revistele Viva! și Avantaje), vă invit să vă bucurați de un jurnalism de calitate (interviuri, reportaje, știri, documentare) și promovare inteligentă (PR, copywriting, creative writing), de data asta pe 24life.ro. Motto: ”Life is an experiment. The more experiments you make the better”
Mihaela Doina Radulescu
follow me
Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.