Statul în șezut ore în șir duce la obezitate și sindrom metabolic (hipertensiune arterială, hiperglicemie, colesterol ridicat), crește riscul bolilor cardiovasculare și apariției cancerului. Prețul statului pe scaun e mai mare decât îți imaginezi și constă în scurtarea vieții, uneori cu zeci de ani, spun studiile. Îți face burtă, îți deformează articulațiile și te omoară lent.
foto: pexels
Într-un studiu comparativ realizat la Clinica Mayo s-a descoperit că persoanele care petrec mai puțin de 2 ore pe zi la TV sau calculator au un risc cu 50% mai mic să moară pematur decât persoanele care stau mai mult de 4 ore în fața unui ecran. Tot cei din al doilea grup se confruntă și cu un risc mult mai crescut (cu 125%) de boli cardiovasculare, inclusiv angină și infarct. Riscul provocat de statul în șezut a fost evidențiat separat de ceilalți factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare, cum ar fi fumatul sau hipertensiunea vasculară.
Iar statul la TV nu e singurul motiv de grijă. Orice „așezat” (la birou, la volan) are aceleași consecințe nefaste asupra sănătății. În plus (și cel mai important!) cele câteva ore pe săptămână de antrenament la sală ori de activitate fizică moderată sau chiar de forță nu pare să modifice prea mult indicatorii de risc.
Efectele sedentarismului
Boli de inimă. Muşchii ard mai puţină grăsime şi circulaţia sângelui e mult încetinită. Poziţia în şezând pe durate lungi duce la hipertensiune şi niveluri crescute de colesterol, persoanele sedentare fiind de două ori mai expuse bolilor cardiovasculare.
Dezechilibre metabolice. Pancreasul secretă insulină, un hormon care transportă glucoza către celule, unde se transformă în energie. Dar celulele din muşchii inactivi răspund mai lent la insulină, astfel că pancreasul produce tot mai multă, ceea ce duce la dezechilibre. Un studiu realizat în 2001 a arătat că acest dezechilibru apare chiar şi după o zi de stat prelungit.
Cancer. Studiile arată o legătură între sedentarism şi cancerul de colon, de sân sau endometru. Una dintre teorii ar fi că insulina în exces stimulează creşterea celulară necontrolată. Alta că mişcarea regulată stimulează producţia de antioxidanţi şi inhibă apariţia de radicali liberi.
Modificări musculare, osoase şi circulatorii
Spate în şa. Când te mişti sau stai în picioare sau chiar aşezat, dar cu spatele drept, muşchii abdominali lucrează şi îţi menţin poziţia. Când însă te prăbuşeşti pe scaun, abdominalii intră în repaus complet. Abdominalii flasci, împreună cu muşchii încordaţi ai spatelui formează o combinaţie foarte dăunătoare sănătăţii – accentuează curbura fiziologică a spatelui într-o afecţiune numită lordoză sau “spate în şa”.
Fractură de şold. Muşchii coapselor sunt sunt cei care îţi menţin echilibrul atunci când stai în picioare, mergi sau alergi. Sedentarismul cronic foloseşte foarte rar muşchii flexori ai coapsei, care se scurtează în timp, reducând vizibil amploarea mişcării şi lungimea pasului! Studiile arată că mobilitatea scăzută a acestor muşchi este un indiciu de accidente (prin cădere) şi fractură de şold la vârstnici.
Echilibrul şi postura. Când stai aşezat, muşchii fesieri şi ai şoldului sunt în repaus total, lucru care le scade tonusul şi capacitatea de a menţine echilibrul şi postura.
Varice şi tromboze. Poziţia aşezată pe perioade lungi de timp îngreunează circulaţia sângelui şi favorizează retenţia de lichid în picioare. Problemele variază de la glezne umflate până la vene varicoase şi tromboză venoasă profundă, care reprezintă o urgenţă medicală.
Oase moi. Joggingul, mersul pe jos şi diversele activităţi fizice stimulează oasele în general şi pe cele ale şoldului şi picioarelor în special, întărindu-le. Activitatea fizică moderată stimulează absorbţia calciului în oase, crescându-le densitatea şi rezistenţa. Riscul de fractură este mult mai mare la persoanele sedentare.
Gândire mai lentă. Activitatea fizică pompează sânge şi oxigen către creier, declanşând eliberarea substanţelor chimice de care creierul are nevoie pentru o funcţionare mai bună. Sedentarismul, dimpotrivă, îngreunează conexiunile cerebrale.
Deformări ale coloanei. Poziţia aplecată la calculator împinge gâtul înainte, ducând la deformări permanente ale zonei cervicale.
Dureri de umeri şi spate. Poziţia defectuoasă pe durate mari de timp întinde muşchii umerilor şi ai spatelui (trapez) care încep să doară.
Spate rigid şi vulnerabil. Coloana vertebrală imobilă e rigidă şi se fisurează la cea mai banală mişcare, cum ar fi atunci când te întinzi să iei o ceaşcă din dulap sau te apleci să-ţi legi şireturile. În activităţi fizice frecvente, discurile intervertebrale se dilată şi se contractă, activînd circulaţia şi hrănind ţesutul din jur. Când stai nemişcat, coloana devine rigidă şi casabilă.
Hernie de disc. Persoanele sedentare au un risc mai mare să facă hernie de disc. Asta pentru că muşchii abdominali şi cei ai coapsei, prin contractare, împing înainte zona lombară. Astfel încât partea de sus a corpului ajunge să se sprijine doar pe oasele iliace (ale bazinului) în loc să fie distribuită uniform pe toată lungimea coloanei.
Soluția? Mai puțin stat și mai multă mișcare, în general. Poți începe prin a sta mai degrabă în picioare decât așezat, atunci când este posibil, la lucru sau acasă.
Iată câteva exemple:
- Ridică-te și mergi când vorbești la telefon, mănâncă în picioare.
- Ideal ar fi să îți iei un birou ajustabil pe înălțime, la care poți lucra și în picioare (până atunci, improvizează: așază cărți sub picioarele mesei de lucru, așază-ți calculatorul pe o piesă de mobilier mai înaltă etc)
- Când te întâlnești cu un prieten, plimbați-vă în loc să stați la o masă; stai în picioare la prezentări și ședințe de lucru)
- Ideal ar fi un birou cu bandă de alergare – să-ți așezi calculatorul/tastatura pe un stativ deasupra unei benzi de mers/bandă de alergare cu suport vertical – la care poți lucra din mers!
birou cu bandă de alergare
Impactul mișcării – chiar și al celei moderate și lejere – poate fi extraordinar. În primul rând, vei arde mai multe calorii. Asta va duce la pierdere în greutate și creștere în energie. Chiar mai mult, activitatea musculară implicată în menținerea poziției în picioare și alte activități declanșează procese importante legate de descompunerea grăsimilor și zahărului în organism. Când stai pe scaun, procesele încetinesc, crescând riscul îmbolnăvirii. Când stai în picioare sau te miști, le accelerezi și le ajuți să-și urmeze cursul la viteza firească, la care au fost programate de natură.
Citeşte şi:
Cel mai bun exercițiu pe care îl poți face… stând!
- Colorare profesională a părului la prețuri avantajoase, tot anul - January 22, 2025
- SPA de iarnă: relaxare, rasfat și sănătate de la natură - January 20, 2025
- Peptidele, miracolul noilor lansări Paula`s Choice - January 17, 2025
Comments