AT se ocupă de peste 25 de ani cu grădinăritul, pentru uzul personal și al familiei, iar în ultimii 7 ani și pentru vânzare în supermarketuri. A pornit cu o grădină de legume de 1000 mp și încă 2000 de vie și pomi fructiferi, în apropierea Bucureștiului. Acum are și 3 solare a câte 150 mp. Am stat de vorbă pe îndelete despre metode de grădinărit, sănătatea solului, a legumelor și a noastră, a celor care le consumăm. Pentru unii poate părea evident, pentru alții, ca mine, care habar n-am de grădinărit, a fost important să aflu de ce cultivatorii preferă solarul, spațiilor deschise de grădinărit. Cu ce îngrașă pământul și cu ce stropesc legumele și când le putem mânca fără grijă…
Roșii Izmir F1 în solar, foto: AT
În solar sau în grădină?
AT: Tot ce cultivi în câmp este relativ, ca producție. O ploaie cu piatră îți distruge tot, de pe o zi pe alta. În plus, în solar se seamănă și se recoltează cu o lună mai devreme decât în grădină – așadar, poți obține legume cu o lună în afara sezonului. Eu am semănat roșii Izmir F1 și Antalya F1, dar e mai bun Izmirul, pentru că are pulpa mai tare, mai gustoasă și sunt mai rezistente la transport, dar și la dăunători. Și roșiile Precos sunt foarte bune – e un soi bulgăresc, care se poate coace primăvara devreme, pentru că are frunza mai lată și absoarbe mai eficient soarele. Roșiile au nevoie de minim 12 ore de lumină pe zi ca să reziste și să lege rod. Roșiile Precos se coc cu 3 săptămâni mai devreme decât Izmir, chiar dacă le-ai pus în același timp în pământ. După ce recoltezi tot, pui seria a doua. Ari din nou și pui a doua serie de răsaduri și așa poți să ai roșii de primăvara devreme până toamna târziu.
Eu am ajuns la concluzia că e mult mai bine să folosești un singur soi de roșii, care poate duce și până la 15 roduri pe cultură. Eu am 8-10, chiar 12, dacă e mai înalt. Cu 5-12 roșii pe ciorchine. Unele s-au rupt de greutate. Așadar, un singur soi în solar, productiv și rezistent.
În grădină poți semăna orice – noi am vrut altceva decât în solar, de aceea în grădină am plantat roșii grase de Isalnița, roșii prunișoare și cherry. Dar afară am obținut mult mai puțin decât în solar, pe aceeași suprafață. Indiferent dacă le stropești sau nu. Le arde soarele, le usucă mana, afară sunt mult mai expuse și mai vulnerabile.
Pe de altă parte, cele care scapă afară sunt mai gustoase decât cele cultivate în solar. Roșia grasă românească nici nu se pretează la solar, pentru că are nevoie de spațiu ca să crească. Soiurile care merg la solar sunt mai puțin pretențioase cu lumina, nu au nevoie de atâta spațiu și cresc și mai înghesuit.
Roșii grase românești cultivate în grădină Foto: AT
În solar nu ai probleme cu grindina sau ploile acide (precipitații poluate cu dioxid de sulf și/sau monoxid de azot). Ce sunt ploile acide? Niște ploi care „ard” totul. Într-un an, tomatele din grădină crescuseră mari, aveau deja 4 roduri, iar ploaia acidă le-a ars complet. Frunza și solul se colorează în ruginiu, iar plantele arată ca tutunul, se usucă și mor. Și atunci am știut că, decât să pun două mii de fire afară, la noroc, mai bine le pun în solar, la sigur. Dintr-un solar de 140 mp pot să scot două tone, afară scoți de 10 ori mai puțin, dacă vremea e proastă.
Dacă vrei producție – pentru tine sau pentru vânzare – cultivi în solar. Dacă vrei să te distrezi/joci de-a grădinăritul, cultivi în câmp/spații deschise.
Îngrășăminte
Pământul în care sunt cultivate plantele este foarte important.
Dacă vrei producție maximă, musai să ajuți planta. Toate legumele au nevoie de îngrășăminte. Eu folosesc exclusiv gunoi de grajd, cam o dată la 3 ani, atât în solar, cât și afară. Nu pun niciodată chimicale (azotați) pentru că nu vreau să-mi stric pământul. În timp, îngrășămintele chimice îți strică pământul și ești obligat să-l înlocuiești.
Foarte bune pentru plante sunt mineralele, calciul și magneziul. Eu am testat dolomita, care este un mineral natural de carbonat de calciu și magneziu, o rocă sedimentară – am înțeles că extrasă dintr-o carieră de piatră din România. Dolomita este un ameliorator al solului pe termen lung, folosit în culturi ecologice, dar și convenționale. Am un pui de nuc, pe care tocmai îl mutasem dintr-un loc în altul (perioadă grea pentru o plantă). I-am aruncat ½ kg de praf de dolomită și a pornit să se înalțe brusc, l-a ajutat vizibil.
De unde atâtea ferme de animale și gunoi de grajd pentru toate câmpurile cultivate în România?
De ce nu toată lumea folosește ca îngrășământ gunoiul de grajd de la fermă?
Pentru că îngrășămintele chimice sunt mai ieftine, mai ușor de găsit și de împrăștiat. De unde atâtea ferme de animale și atâta gunoi de grajd pentru toate câmpurile cultivate în România? La grâu și porumb nu folosește nimeni gunoi de grajd. Problema nu e că folosesc azotați, ci mai ales că nu se respectă intervalul de timp standard recomandat între îngrășare și recoltare. De exemplu, în cazul grâului, azotații pot fi împrăștiați pe câmp doar cu 6 luni înainte de recoltare. Dacă ai ratat termenul, azotații rămân în bob.
Tratamente
O plantă, în general, că e pom, arbust, răsad etc., dacă ai apucat să o tratezi împotriva dăunătorilor, trebuie să o faci continuu, pentru că altfel moare. Devin dependente de îngrășămintele chimice și de tratamente anti-dăunători. Dacă în schimb nu o ajuți de la început cu nimic, ea reușește să își păstreze un echilibru și propria imunitate, iar selecția se face natural: plantele cele mai rezistente rămân până la final, scapă cine poate. Astfel reușești să ai culturi „bio”, chiar dacă mult mai mici – doar 30% din ceea ce ai fi putut obține cu tratamente intensive, fungicide și insecticide.
În grădină am stropit de vreo două ori, în stadiul de floare, cu Ridomil, un fungicid sistemic contra manei. Poți recolta după 10-12 zile, conform documentației.
Roșiile se stropesc primăvara, la o lună și jumătate, de exemplu împotriva păianjenului roșu comun (Tetranychus urticae), un dăunător periculos, ce atacă atât plantele de apartament cât și culturile de legume din grădină, sere sau solarii, viță de vie și pomii fructiferi.
Semințele din comerț sunt gata tratate (dezinfectate), așa că sunt asigurate împotriva dăunătorilor. Pământul pentru răsad e bine să fie turbă curată, eu o cumpăr la baloți. Și îmi fac întotdeauna propriile răsaduri, pentru că acelea cumpărate pot aduce boala. Solul de la Vidra, Colibași sau Dobreni, unde se cultivă roșii și de unde se vând răsadurile, poate fi gata contaminat cu tot ce este boală. În primul solar, acum mulți ani, am adus, odată cu răsadurile, și nematozi. Nematozii aștia sunt niște viermișori care coboară iarna până la 3 metri adâncime, iar primăvara urcă și parazitează rădăcinile plantelor. Nu înțelegeam de ce plantele se usucă și mor. A fost nevoie să stropesc cu Nematorin, există mai multe soluții împotriva nematozilor, inclusiv formol – care nu se dă decât în spații deschise și cu mască, pentru că e foarte toxic.
Ardei și sfeclă roșie din grădină, foto: AT
Legumele din supermarket – mai puțin tratate decât cele din piață?
Supermarketul se aprovizionează tot de la fermieri – de ce ar trebui să găsim acolo roșii „mai ecologice” decât cele din piață? Pentru că sunt controlate?
Eu cred că este imposibil să le controlezi pe toate și pe fiecare în parte.
De exemplu, să luăm un fermier, care are un contract cu magazinul, pentru o anumită cantitate de roșii, livrată la un anumit interval de timp. Să presupunem că cineva chiar i-a controlat roșiile, iar clientul a fost mulțumit de marfă și fermierul a primit contractul. După ce a livrat prima tranșă, care a ieșit bine la control, îi intră un fluture în solar – Tuta Absoluta, extrem de agresiv la roșii. E obligatoriu să stropească cu un insecticid, dacă vrea să mai salveze ceva din recoltă. După ce a stropit, ar trebui să aștepte vreo 2 săptâmâni până la recoltare pentru consum. Dar supermarketul nu așteaptă, ci îl bagă în penalizări. Ce face fermierul nostru? Livrează roșiile liniștit, nici nu spune că a stropit cu ceva. Cine stă să controleze fiecare lot?
Roșii cherry cultivate în grădină Foto: AT
Din import
Roșiile din Olanda nu văd pământul. Cresc în jgheaburi din bazine imense, unde sunt pompate soluții nutritive. Am văzut că există și ferme în România care încearcă sistemul. Dacă nu au pământ, n-au nici dăunători, în acest mediu perfect controlat nu este nevoie de insecticide, așadar sunt mai puțin stropite. O rădăcină care crește în pământ e vulnerabilă la bolile pământului. O rădăcină în soluții ale cărei compoziții sunt controlate pe computer nu mai au nevoie probabil de stropiri. Se coc la comandă, indiferent de vreme. Dar roșia de Olanda are întotdeauna același gust – adică niciunul.
În extrasezon
Dacă vrei să scoți roșii când nu mai are nimeni roșii, trebuie să le înroșești cumva. Roșiile mici și coapte din martie sau noiembrie-decembrie nu sunt coapte natural. Se culeg de verzi și sunt înroșite prin gazare cu „produse omologate”.
De anul acesta, Ministerul Agriculturii a promis „stimulente” de 3000 euro fermierilor care cultivă legume în spații protejate (sere și solarii). Pentru a beneficia de acești bani, fermierii trebuie să obțină minim 3 kg pe metrul pătrat și, cel mai important, să-și valorifice producția în extrasezon, adică din noiembrie – decembrie – ianuarie și până în mai, altfel sunt obligați să returneze premiul. Nu ai cum să obții roșii coapte în solar în decembrie. După o noapte la minus 5 grade, roșiile au picuri de rouă înghețată pe ele. Unde a fost gheață, roșia e arsă, începe să se strice și recolta e compromisă. Cu încălzire, se pot obține recolte bune. Dar de ce să le încălzești și să consumi energie timp de săptămâni întregi, când poți să „coci” gogonelele într-o singură noapte? Roșiile Izmir pot fi forțate, la fel și Antalya.
Cumpărați legume toamna!
Cele mai bune roșii pentru consum sunt cele de vară și mai ales toamnă, când ești sigur că s-au copt natural. Roșia de toamnă e cea mai bună la gust dintre toate. Poate că au fost stropite, dar cu siguranță nu au fost forțate să crească și să se coacă. Așa că bucurați-vă de abundența de legume a toamnei și încercați să vă conservați și ceva pentru la iarnă, când le veți duce dorul…
- Casa Dusita lansează Pelagos, noua senzație parfumată a verii - May 24, 2024
- Primark va deschide un magazin și la Cluj-Napoca - May 14, 2024
- Fără azil: capitolul neștiut din povestea Annei Frank - April 12, 2024
Comments