Norvegia văzută de o româncă fizician, după 18 ani la Stavenger

Mai multe despre viaţa în Norvegia aflăm de la Cristina Stela Ciutacu, o româncă fizician – cercetător, după 18 ani petrecuţi pe meleaguri norvegiene: „Mă deranjează propaganda, articolele din presă care susțin că ar fi țara cu cel mai ridicat nivel de trai, ceea ce nu este adevărat. Serviciile sunt scumpe și proaste, alimentele au cele mai mari prețuri din Europa.”

Adevarul despre Norvegia, asa cum il vede Cristina Stela Ciutacu

Cristina Stella Ciutacu s-a născut la Brăila – „orașul meu drag de la Dunăre”, cum spune ea, unde a studiat la cel mai bun liceu (N. Bălcescu) și a fost pasionată de fizică, matematică și literatură română. I-a plăcut de mică să învețe și să ia premii, obișnuință pe care și-a păstrat-o și mai târziu, când a studiat fizica la Universitatea București (Platforma Măgurele) și a obținut burse de studiu și cercetare în străinătate. A ales fizica polimerilor, și-a dat licența sub îndrumarea prof dr Lucian Georgescu și prof L Constantinescu, apoi a avut burse la Londra și Graz (Austria) unde a aprofundat fizica și matematica la cursuri de specializare, studii teoretice și experimentale în cristale lichide și fizica polimerilor. A avut contribuții la proiecte de cercetare, colaborări naționale și internaționale.

Din România în Norvegia

În 1997, Cristina s-a gândit că i-ar plăcea să trăiască într-o țară nordică („voiam să încep o viață mai interesantă, cu posibilități de dezvoltare personală în domeniul fizicii, matematicii, chimiei, să lucrez în acest domeniu fascinant cum e fizica polimerilor, care are foarte multe aplicații). A trimis o scrisoare de intenție la STATOIL, o mare companie petrolieră din Norvegia care, spre marea ei surprindere, a chemat-o la interviu și a angajat-o (după câteva luni) pe post de inginer fizician cercetător în departamentul de Flow Assurance, în orașul Stavenger. Acum, după 18 ani petrecuți în Norvegia, Cristina își amintește:
„Saltul făcut a fost uriaș, mai ales că eu nu eram familiarizată cu simulări complicate pe calculator, nu avusesem unul la dispoziție în facultate, așa cum mi-aș fi dorit. În afară de asta a trebuit să învăț un nou domeniu – cel petrolier, eu studiind până atunci mai mult fizica teoretică decât experimentală. Un volum uriaș de muncă, având în vedere numărul mare de manuale pe care le aveam de parcurs. În acest mod mi-am luat și doctoratul în fizică, tot în domeniul fizicii polimerilor, cu un proiect legat de aplicațiile unui polimer în fizica rezervoarelor petroliere.

Am învățat norvegiana în 2-3 luni, toată lumea vorbea norvegiană în jurul meu la serviciu, iar eu studiam intens acasă, plus citeam în disperare ziare și reviste norvegiene, pe unde apucam. Mi se pare o limbă foarte ușoară, poate și datorită faptului că eu învăț foarte ușor o limbă străină – am urechea formată, cum se zice. De mare ajutor mi-a fost și engleza, ca limbă ajutătoare. Adaptarea mi s-a părut ușoară la început, înțelegeam bine limba și eram mereu înconjurată de norvegieni.

Viața în nord este destul de grea, în special datorită climei aspre, fără soare, cu foarte mult vânt, furtuni, ploi torențiale.

Acum, după mulți ani aici, pot spune că în general norvegienii sunt oameni foarte reci și sceptici cu privire la străini. Depinde și de persoana cu care stai de vorbă, de vârsta, cultura și educația fiecăruia. Am câțiva prieteni norvegieni de familie, dar ne vedem foarte rar, la evenimente culturale și festivaluri sau petreceri de socializare la serviciu, unde ești foarte rău văzut dacă nu stai cu ceilalți colegi la masă sau la o cafea. Socializarea este foarte importantă în relațiile de serviciu.
Viața în nord este destul de grea, în special datorită climei aspre, fără soare, cu foarte mult vânt, furtuni, ploi torențiale.

la petrecerea de craciun

La petrecerea de Crăciun

Salarii mici, prețuri mari

Ce mă deranjează cel mai mult este când citesc mereu că Norvegia are salarii foarte mari, ceea ce nu este adevărat. Salariile mari le au doar cei care dețin poziții de top, directorii, managerii, șefii de concern etc. și de regulă, bărbații norvegieni cu experiență în diverse domenii, nicidecum angajații medii în industrie sau chiar în domeniul petrolier. Toate acestea sunt doar laude, fără baze reale. Aceste salarii sunt doar pe hârtie. Jumătate din salarii merg la stat sub formă de taxe, ești impozitat absolut pe tot ceea ce deții și cumperi. La fel se impozitează și pensiile, de aceea mulți se mută în sud când ies la pensie: Spania, Thailanda, Italia, Franța etc. Totul este foarte scump, nejustificat de scump, serviciile sunt foarte proaste și scumpe, absolut în tot ceea ce soliciți. Legumele și fructele, carnea și peștele sunt extrem de scumpe. Citeam în presa locală că prețurile la alimente aici, sunt cele mai mari din Europa la ora actuală.
Mă deranjează propaganda din presă legată de faptul că Norvegia ar avea cel mai mare nivel de trai, ceea ce nu este adevărat. La un studiu corect al economiștilor norvegieni, Norvegia se află pe locul 58 în lume – în articole serioase din Dagens Næringsliv și studii realizate de specialiști economiști, nu de propagandiști.

Sistemul medical e la pământ

Am o experiență foarte proastă legată de spitale, tratamente și medici. La medicul de familie trebuie sa aștepți foarte mult timp pentru o programare de 10 minute, nu mai vorbesc de banii pe care trebuie să îi plătești pentru o consultație banală. Se critică medicii din România, dar ce pot să zic de sistemul de aici, care este la pământ ? Medicii sunt interesați doar de plata consultației și bani.

Există mult rasism și discriminare

Din păcate, există foarte mult rasism și discriminare, sceptisim în Norvegia. În general, norvegienii nu fac diferența între țigani și români. Eu am explicat mereu diferențele, pentru că unii chiar nu au habar de acest lucru. Alții se minunau când vedeau că vorbesc atât de bine limba norvegiană și sunt din România. Uneori îmi spuneau despre țara mea de origine, pe care ei o credeau Suedia, poate pentru că vorbeam cu un ușor accent suedez, deoarece vorbesc un pic și dialect de Karmøy, care seamănă foarte mult cu limba suedeză.

In vacanță în Gran Canaria

In vacanță în Gran Canaria

Aș prefera să trăiesc într-o țară mai caldă

Eu plec mereu în sud, la Gran Canaria, Spania; și la Brăila, ori de câte ori am ocazia, în vacanțe și vizite. După atâta timp petrecut în Norvegia, mi-ar plăcea să trăiesc și în altă țară, spre sud. Chiar și în România, unde pot merge în tricou sau rochie fără sa fiu îngrijorată de vânt, ploaie și umbrele.
Până acum m-am ocupat doar de studii, cariera, citit, călătorit în vacanțe. Îmi doresc o familie puternică și un copil, poate și traiul într-o țară mai caldă, cu o altă carieră și în alt domeniu de activitate. Cel mai mult m-ar interesa să mă implic în cercetarea la noul laser de la București, de pe platforma Măgurele, acolo unde am studiat fizica. Sau un alt job în Anglia, probabil la Universitate sau ca profesor în domeniul fizicii sau matematicii. Voi ști curând încotro mă îndrept, timpul îmi va arăta direcția.”

Citiţi şi:

Acest articol este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 250 de cuvinte, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.